Enciclopedia clopotel

Indonezia

IndoneziaIndoneziaSuprafata
1.904.569 km2
Asezare geografica
5°55'-11° S, 95°-141°E
Populatia
187.765.000 locuitori
Densitatea populatiei
90 locuitori/km2
Capitala si cel mai mare oras
Jakarta, 7 885 519 locuitori
Limba oficiala
Indoneziana Bahasa (bazata pe malaeza, BahavSa Melayu)
Produse importate
chimicale si produse chimice, petrol, piese de masini, produse textile, fier si otel, autovehicule, orez
Produse exportate
benzina, petrol brut, produse petroliere, cafea, cherestea, crevete, piper, cauciuc, ulei de palmier, staniu, ceai
Moneda oficiala
rupiah (1 rupiah = 100 sen)
Produsul intern brut
189 miliarde dolari SUA
Forma de stat
republica

CLIMA
Indonezia are o clima ecuatoriala, insa exista multe variatii regionale. Musonul nordic sufla dinspre China si Oceanul Pacific intre noiembrie si martie, iar musonul sudic sufla dinspre Oceanul Indian si Australia intre mai si septembrie. Ploile sunt de obicei abundente (150-500 cm) pe tot timpul anului. Furtunile cu trasnete sunt frecvente. Temperaturile sunt ridicate. Medan si Jakarta au temperaturi de 26°C sau 27°C. In munti este mult mai frig. Regiunile cele mai secetoase sunt in sud-est, in special in Timorul Portughez.

CARACTERISTICI GEOGRAFICE
Indonezia se intinde pe o suprafata vasta de ocean si contine 13600 de insule. Cele mai mari insule, Kalimantan (60% din Insula Borneo), Sumatra si Irianul de Vest (Noua Guinee de Vest) reprezinta 70% din suprafata totala a Indoneziei. Impreuna cu Java si Sulawezi, aceste regiuni inglobeaza majoritatea populatiei. Majoritatea insulelor sunt muntoase, dar in multe locuri apar depresiuni. Sumatera si Kalimantan au depresiuni largi de coasta, iar Java are campuri aluvionare si vai de rauri fertile. Insulele mai mici, ca Lombok si Hali, au si ele depresiuni fertile. Cel mai inalt punct este varful Djaja (5029 m) pe Irianul de Vest. O particularitate este lacul Tofcia, situat inu-un crater vulcanic. Exista mai multe sute de varfuri vulcanice in Indonezia, unele dintre ele inca active.

SILVICULTURA

67% din suprafata tarii este impadurita. Indonezia are cele mai mari rezerve silvice din Asia si este a doua dupa India in productia de esenta tare. Aproape de coasta sunt paduri de mangrove si palmieri nipa, in interior sunt paduri tropicale. Lemnele speciale, precum tecul, abanosul, lemnul de santal si sideroxilonul, sunt deosebit de importante. Din paduri se obtin vopsele, tanin si medicamente, bambus si trestie indiana.

AGRICULTURA
Indonezia este o tara agricola, aproape 70% din populatie fiind angajata in productia agricola si auxiliara acesteia. Principala planta cultivata este orezul , cu o productie de 30 milioane de tone. Alte culturi pentru hrana: manioc, soia, cartofi dulci, trestie de zahar si nuci de cocos. Printre culturile pentru comert se numara: copra, ulei de palmier, cafea, cauciuc, ceai, condimente. Solurile aluvionare si cele vulcanice bogate sunt importante pentru agricultura. Regiunile cele mai productive sunt in depresiuni dar multe coaste de deal au fost terasaie pentru extinderea terenului agricol. Clima calda si umeda este favorabila multor plante si permite dubla recolta. Aceasta a contribuit la cresterea productiei, iar importurile de alimente ale Indoneziei au fost reduse considerabil.

ENERGIA Sl INDUSTRIA
Lemnul mai este un combustibil important, dar exista zacaminte de carbune si rezerve mari de gaze naturale si petrol, facand Indonezia bogata in surse de energie. 80% din electricitate este produsa in termocentrale si restul de 20% in hidrocentrale. S-au constniil hidrocentrale pe Raul Asahan in Sumatra si Raurile Djatiluhur si Brantas in Java. Dezvoltarea industriala a crescut rapid in ultimii 20 de ani, cu otelarii, fabrici de asamblare a autovehiculelor, de ciment, de constructii navale, de anvelope si de sticla. Exista industrii mai vechi care folosesc produsele agricole, in special industria tigaretelor si anvelopelor, si multe industrii de prelucrare a lemnului. Uzinele chimice folosesc materii prime locale, precum sarea de la Madura. De asemenea, industriile petrochimice s-au dezvoltat langa terenurile petrolifere la (Palembang).

MINERITUL

Indonezia detine zacaminte bogate ale multor minerale, inclusiv petrol si gaze naturale. Gazul se obtine in principal din vestul Sumatrei si estul Kalimantanului, iar petrolui din Sumatra, Kalimantan si Java. Se extrag anual peste 60 milioane de tone petrol si 47000 m3 de gaz. Exista o companie petroliera de stat, Pertamina, dar sunt implicate multe companii petroliere straine. Indonezia are si zacaminte bogate de staniu si bauxita, ambele obtinute din Arhipelagul Rian, zacaminte de nichel in bulawesi si Halmahera in insulele Moluccas (Malukaus). Minereuri de fier, argint si aur se extrag in mai multe locuri. Cuprul se extrage in Sumatra si Irianul de Vest, iar carbunele se obtine din Kalimantan. Comunicatiile proaste au impiedicat exploatarea miniera in multe locuri, dar unele operatiuni de extractie a petrolului au depasii problemele, folosind elicopterul pentru a descoperi terenuri in regiuni cu jungla deasa.

ORASE

Java ocupa doar 7% din suprafata totala a Indoneziei, dar contine peste 50% din populatie, cu o densitate medie de 690 de locuitori/km. Jakarta se afla pe coasta de nord-vest, intr-o depresiune mlastinoasa de langa gura de varsare a raului Tji Livvung. Orasul este un amestec de cladiri vechi si noi, cu multe case moderne dar si mii de cocioabe. Este principalul centru administrativ si comercial si o suburbie este Tandjung Priok, portul principal al Indoneziei, care se ocupa de distributia pe Java, dar si pe celelalte insule. Surabaya (2027913 locuitori) este un port si centru industrial, iar Bandung (1462637) este un oras industrial important. Medart (1378955), cel mai mare oras al Javei, are cea mai mare moschee din Indoneazia. Indonezia are cea mai mare populatie musulmana din lume (90%).

Indonezia