Titu Maiorescu

(15.02.1840 - 18.06.1917)

Titu Maiorescu este fiul unui profesor ardelean stabilit la Craiova, apoi la Brasov. Face studii stralucite, mai intai colegiul la Viena, apoi urmeaza stiintele juridice si filozofia in Germania si isi da doctoratul la Paris. Dupa aceea, Maiorescu se stabileste in orasul Iasi. Se remarca repede prin talentul pedagogic si prin cultura si face cariera universitara ca profesor de filozofie. In paralel practica avocatura, iar apoi intra in politica (la conservatori), fiind in mai multe randuri ministru ori senator.

Totodata, Maiorescu initiaza societatea literara Junimea, unde se aduna elita culturii romanesti. Prin scrierile sale si prin revista "Convorbiri literare", creeaza un spirit critic si traseaza principalele directii in dezvoltarea literaturii din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

A scris studii de lingvistica, filozofie, estetica si critica literara. Dintre acestea, amintim O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867, Directia noua in poezia si proza romana, Comediile d-lui I. L. Caragiale, Eminescu si poeziile lui.