(8.12.1876 - 5.03.1955)

Prozatoarea s-a nascut la Ivesti (Galati), intr-o familie de buna traditie burgheza; tatal sau este general, iar mama, profesoara. La 20 de ani se casatoreste cu magistratul Nicolae Papadat si incepe o viata marcata de numeroase mutari dintr-un oras intr-altul, preocupari casnice (are patru copii).

In 1919 debuteaza cu volumul Ape adanci, iar din 1923 isi incepe colaborarea cu revista Sburatorul, in al carei climat cultural scrie ciclul de romane dedicat familiei Hallipa: Fecioarele despletite, Concert din muzica de Bach, Drumul ascuns, Radacini.

Dobandeste astfel recunoasterea talentului ei si primeste si un premiu national pentru proza. In timpul dictaturii comuniste, duce o viata de cumplite lipsuri, fiind aproape exclusa din viata literara.