Enciclopedia clopotel

Eugen Ionescu

(26.11.1909 - 28.03.1994)

Eugen Ionescu

S-a nascut la Slatina, in 1909, dar, din spiritul nonconformist care il caracterizeaza, Ionescu si-a declarat ca an al nasterii 1912. Tatal sau, avocat de profesie, se numeste Eugen Ionescu, iar mama sa este Thérése Ipcar, fiica unui inginer francez. Dupa nasterea scriitorului, familia se stabile ste pentru un timp la Paris.

In anul 1916, Eugen Ionescu-tatal se intoarce in Romania, pentru a se inrola. Pana la finele razboiului, familia, ramasa la Paris, nu are nici o veste despre el. In timp ce anii copilariei viitorului dramaturg se desfasoara in austeritate, tatal sau obtine un post la Siguranta (politia secreta), se stabileste in Bucuresti, divorteaza, se recasatoreste si obtine custodia copiilor. Aceasta face ca, in anul 1922, Eugen Ionescu sa fie nevoit sa se intoarca in Romania, impreuna cu sora sa.

Invata romaneste si se inscrie la Colegiul Sf. Sava, din Bucuresti. Viata in familia tatalui sau, existenta unei mame vitrege, ca si caracterul intolerant al tatalui ii accentueaza spiritul nonconformist. In anul 1926, Eugen Ionescu se muta la mama sa, angajata la o banca bucuresteana, in vremea aceea.

Din anul 1928, scriitorul urmeaza Facultatea de Litere si Drept (specializarea in limba si literatura franceza) si intra in viata culturala a capitalei, colaborand la mai multe reviste de prestigiu, precum Bilete de papagal, a lui Arghezi, Vremea, Zodiac, Romania Literara. In 1936 se casatoreste. Tine cursuri de franceza, ocupa vremelnic un post de secretar cultural in Ministerul Educatiei si isi continua totodata activitatea de gazetar. Se intoarce la Paris, orasul copilariei, in anul 1938, cu o bursa de studii. Cand izbucneste cel de-al doilea razboi mondial, din patriotism, Ionescu revine in Romania, dar in 1942, deceptionat de situatia economica din tara, se inapoiaza la Paris, unde se stabileste pentru tot restul vietii. In anul 1950, i se joaca (la Théatre des Noctambules) prima piesa, care devine capodopera creatiei sale, deschizand drumul teatrului absurd: Englezeste fara profesor (Cantareata cheala).

Aproape doua decenii scrie teatru, care il va impune printre numele de prestigiu ale literaturii universale. In anul 1969, primeste Marele Premiu National pentru teatru, iar in 1971 devine membru al Academiei Franceze. Eugen Ionescu e cunoscut in toata lumea, primeste numeroase premii si distinctii, se implica in numeroase actiuni prin care militeaza pentru libertate. Una dintre acestea, notabila pentru istoria nationala, este mesajul de solidaritate trimis protestatarilor anticomuni sti din piata Universitatii (1990).

Scrierile sale, traduse in numeroase limbi, inclusiv in romaneste, jucate pe mai toate scenele lumii, il impun pe Ionescu drept intemeietorul unui nou curent, cunoscut sub numele de teatru absurd. Dintre dramele sale amintim: Englezeste fara profesor (Cantareata cheala), Lectia, Scaunele, Rinocerii, Ucigas fara simbrie, Victimele datoriei, Pietonul vazduhului, Regele moare.