Scrima

Scrima s-a inscris printre ramurile sportive ale primei editii a Jocurilor Olimpice moderne (Atena 1896). In 1900 la J.O. de la Paris au participat 56 de scrimeri din 7 tari, iar in 1904 la Saint-Louis, europenii au fost reprezentati doar de un german si un ungur. S-a inregistrat un numar mare de participanti la Londra, in 1908 (138 de concurenti), a urmat editia Stockolm si trecand peste anii razboiului ajungem la prima editie postbelica - 1920, Anvers, ce a reunit scrimeri din 13 tari, eroul fiind italianul Nedo Nadi (a castigat 5 medalii de aur in probele individuale de floreta si sabie si in cele trei probe pe echipe).
Floretistele au aparut in arena olimpica in 1924 la Jocurile Olimpice desfasurate la Paris.

Armele realizate din diferite materiale au reprezentat nu numai mijloace de confruntare in lupta, dar si instrumente de joc, acesta capatand un caracter competitiv. In epopeea lui Homer se gasesc descrieri privind exercitiul fizic, iar pe malul Nilului, conform marturiilor, scrima a devansat cu patru secole Jocurile Olimpice din Grecia antica. In acest sens se pot aminti scenele de pe basorelieful templului egiptean Medinet-About (Ramses al lll-lea-1190 i.e.n.) ce prezinta o competitie cu arme asemanatoare sabiilor de astazi.

Omul a reusit sa isi sporeasca fortele fizice si sa le dea cea mai buna orientare. Astfel unele exercitii fizice datorita traditiei si placerii de a le practica au trecut in zona jocului.

In perfectionarea scrimei a intervenit si practica duelului. Pentru a putea rezista adversarilor cu stiluri si arme diferite, era necesara o temeinica pregatire. "Epoca duelului" se caracterizeaza prin inovatii in tehnica si tactica scrimei. Transformarile s-au produs din acuta necesitate. Duelul a fost practicat paralel cu scrima sportiva aproape patru decenii. Societatea a evoluat, morala societatii s-a schimbat, legile au inceput sa pedepseasca practicarea duelului si astfel acesta a disparut treptat din toate tarile. Scrima a devenit o disciplina sportiva datorita nenumaratelor avantaje pe care le poate avea asupra fizicului si mintii asa cum kendo (scrima cu lamele de bambus) a fost initial conceput mai mult ca dans, avandu-se in vedere efectele benefice pentru trup si intelect.