Tenis de camp

Tenisul de camp a aparut pentru prima oara in Anglia la sfarsitul secolului XIX. Intre anii 1859 si 1865, Harry Gem si prietenul sau Augurio Perera au combinat elemente de rackets si pelota, astfel inventand tenisul de camp. In anul 1874, acestia au format primul club de tenis din lume pe gazonul hotelului Manor House. Primele campionate de tenis au avut loc in anul 1877 la Wimbledon in Londra, iar la 21 mai 1881 s-a format Asociatia nationala a tenisului de camp. Aceasta a avut loc in Statele Unite ale Americii si in timp a standardizat regulile jocului si a organizat diverse competitii.

Tenisul de camp este un sport care se joaca intre doua persoane sau intre doua echipe a cate doi jucatori. Acestia folosesc o racheta pe baza de racordaj cu care lovesc o minge de cauciuc invelita cu pasla. Mingea trebuie sa treaca peste fileu si sa ajunga in terenul adversarului.

La inceput, tenisul de camp era un joc dedicat persoanelor bogate, din clasele superioare insa, in prezent este un sport olimpic si este jucat indiferent de situatie materiala sau de varsta. In mare parte regulile tenisului de camp au ramas neschimate inca din 1890.