Bufnita este cea mai mare pasare rapitoare de noapte, ajungand la inaltimea cuprinsa intre 15 si 61 cm. Traieste singura, in cuiburi construite in crengile sau scorburile copacilor si pe pamant, in regiuni stancoase. Datorita capacitatii de adaptare atat la clima calda cat si la cea rece, bufnita poate fi intalnita pe intreg globul pamantesc, exceptie facand Antarctica.

Corpul bufnitei este rotund, acoperit de un penaj bogat, cu un cap mare la care se remarca 2 ochi rotunzi galbeni-portocalii ce ocupa jumatate din marimea capului.

Desi culorile variaza in functie de specie, culoarea cea mai des intalnita este maro inchis si deschis, in partea anterioara fiind vizibile dungi in nuante de alb combinat cu negru sau galben. Are aripile lungi, iar coada si picioarele sunt scurte. Ghearele puternice ii sunt necesare pentru a se agata bine pe crengile copacilor si pentru a vana.

Se hraneste cu soareci de camp sau de casa, crabi, broaste, lilieci mici, insecte sau chiar iepuri. Desi aceasta pasare si-a atras un renume negativ din cauza sunetului lugubru, asemanator cu un vaiet, ea este foarte folositoare, vanand intr-un an aproximativ 10 000 de soareci care, inmultindu-se, ar consuma cantitati uriase de hrana si ar duce la raspandirea multor boli.

Nu are multi dusmani, pentru ca iese noaptea si este bine camuflata de culorile penelor. Avand vederea foarte slaba (bufnita vede aproape numai in alb si negru), in timpul vanatului se bazeaza mult pe auzul foarte fin si pe capacitatea de a zbura fara prea mult zgomot (este ajutata de penele lungi si umflate, printre care patrunde mult aer), astfel incat victimele sunt luate prin surprindere de multe ori.