Enciclopedia clopotel

Uranus

Uranus este a saptea planeta de la Soare si a treia ca marime (dupa diametru). Uranus este mai mare ca diametru insa mai mica sub aspectul masei decat Neptun.
Date:
orbita: 2,870,990,000 km de la Soare
diametru: 51,118 km (ecuatorial)
masa: 8.68325 kg

Uranus

Uranus reprezenta zeitatea greaca ancestrala a Raiurilor, un zeu suprem timpuriu. Uranus a fost fiul si partenerul lui Gaia tatal lui Cronos (Saturn) si al ciclopilor si titanilor (predecesorii zeilor olimpici). Uranus, prima planeta descoperita in vremurile moderne, a fost descoperita de William Herschel in timp ce scruta sistematic cerul cu telescopul personal pe 13 Martie 1781. A fost de fapt vazuta de mai multe ori inainte insa ignorata fiind considerata o alta stea obisnuita (cea mai timpurie semnalare a sa a fost facuta in 1690 cand John Flamsteed o considera 34 Tauri). Herschel a numit-o "Georgium Sidus" (Planeta Georgiana) in onoarea patronului sau, infamul (pentru americani) Rege George III al Angliei; altii i-au zis "Herschel". Numele de "Uranus" a fost propus pentru prima data de Bode in conformitate cu numele altor planete inspirate din mitologia clasica insa nu a intrat in uz pana in 1850.

Majoritatea planetelor se invart pe o axa aproape perpendiculara pe planul eliptic insa axa lui Uranus este aproape paralela cu elipsa. La trecerea lui Voyager 2, polul sud al lui Uranus era orientat aproape direct inspre Soare. Aceasta conduce la ciudatul fapt prin care regiunile polare ale lui Uranus receptioneaza mai multa energie de la Soare decat regiunile ecuatoriale. Uranus este totusi mai calda la ecuator decat la poli. Mecanismul care sta la baza acestor fapte este necunoscut. Ba chiar este neclar care dintre polii lui Uranus este polul nord! Fie inclinatia axei sale este putin peste 90 de grade si atunci rotatia sa este directa, fie este putin sub 90 de grade si rotatia este retrograda. Uranus este compusa in mare parte din stanci si diferite gheturi, cu doar 15% hidrogen si putin heliu (in contrast cu Jupiter si Saturn care contin mai mult hidrogen). Uranus (si Neptun) sunt in multe privinte similare sub aspectul miezului cu Jupiter si Saturn mai putin stratul imens de hidrogen metalic lichid. S-ar zice ca Uranus nu ar avea un miez stancos ca si Jupiter si Saturn dar mai degraba materialul sau este mai mult sau mai putin distribuit uniform.

Atmosfera lui Uranus este de aproape 83% hidrogen, 15% heliu si 2% metan. Ca si celelalte planete gazoase, Uranus are grupari de nori care se plimba de ici-colo. Pana in 2007 Soarele va fi direct deasupra ecuatorului lui Uranus. Culoarea albastra a lui Uranus se datoreaza absorbtiei culorii rosii a metanului in atmosfera superioara. Ar putea sa existe benzi de culoare ca si pe Jupiter insa sunt ascunse vederii de stratul protector de metan. Asemeni celorlalte planete gazoase, Uranus are inele. Acestea sunt foarte intunecate, ca si cele ale lui Jupiter, insa sunt compuse,pe langa praful fin, din particule destul de mari, ca si cele ale lui Saturn, ajungand la diametre de pana la 10 m. Are 11 inele cunoscute, toate slab conturate; cel mai cunoscut este inelul Epsilon. Inelele lui Uranus au fost descoperite primele dupa cele ale lui Saturn. Acest fapt s-a dovedit extrem de important, relevand faptul ca inelele sunt caracteristici ale planetelor si nu doar lui Saturn.

Campul magnetic al lui Uranus nu este centrat in centrul planetei ci dimpotriva este inclinat cu aproape 60 de grade fata de axa de rotatie. Este generat cel mai probabil de o miscare la adancimi relativ reduse in interiorul lui Uranus. Uranus este uneori abia vizibil cu ochiul liber pe un cer nocturn senin; este insa usor de reperat cu un binoclu (daca stii unde sa te uiti exact). Un telescop astronomic va arata un disc mai mic.

Satelitii lui Uranus
Uranus are 20 de sateliti numiti plus unul recent descoperit caruia nu i s-a atribuit inca in mod oficial un nume.


Spre deosebire de alte corpuri din sistemul solar care au nume imprumutate din mitologia clasica, satelitii lui Uranus au fost botezati dupa personaje din piesele lui Shakespeare si Pope.


Ei formeaza trei clase distincte: 11 foarte intunecati, 5 foarte mari, si cei proaspat descoperiti situati insa la distante mult mai mari.


Marea majoritate au orbite aproape circulare in planul ecuatorului lui Uranus (si deci la un unghi mare fata de planul ecliptic); cei 4 exteriori sunt mai mult eliptici.