|
Marte (Grecescul Ares) este zeul razboiului la romani. Planeta a primit probabil acest nume datorita culorii sale rosii; Marte este numita cateodata si Planeta Rosie. (nota: zeul Roman Marte a fost zeul agriculturii inainte sa fie asociat cu grecescul Ares; cei in favoarea colonizarii si teraformarii ar putea prefera acest simbol.) Numele lunii martie provine de la zeul Marte. Orbita lui Marte are un caracter eliptic pronuntat. Un rezultat al acestui fapt sunt variatiile de temperatura de aproape 30 grade Celsius la punctul subsolar intre afeliu si periheliu. Acest fapt are o infuenta majora asupra climei de pe Marte. In timp ce temperatura medie este de 218 K (-55 C), temperaturile suprafatei martiene variaza mult, de la 140 K (-133 C) iarna pana la aproape 300 K (27 C) vara in bataia luminii. Cu toate ca Marte e mult mai mica decat Pamantul, suprafata ei e asemanatoare cu suprafata uscata a Pamantului.
Cu exceptia Pamantului, Marte prezinta cel mai interesant peisaj dintre toate celelalte planete terestre, unele trasaturi fiind chiar spectaculoase, dupa cum urmeaza:
- Muntele Olimp: cel mai mare munte din Sistemul Solar inalt de 24 km. Baza lui are 500 km in diametru si prezinta o stanca de 6 km inaltime.
- Tharsis: o movila uriasa ce are 4000 km diametru si 10 km inaltime.
- Valles Marineris: un sistem de canioane cu o lungime de 4000 km si o adancime variind de la 2 la 7 km (la inceputul paginii);
- Hellas Planitia: un crater de impact in emisfera sudica cu o adancime de peste 6 km si un diametru de 2000 km.
O arie foarte intinsa din suprafata lui Marte este foarte batrana si plina de cratere, dar prezinta si vai, dealuri, si campii mult mai tinere. Interiorul lui Marte este doar indirect cunoscut prin informatii despre suprafata si date statistice ale planetei. Cel mai probabil este ca prezinta un miez dens cu o raza de 1700 km, o manta de roca topita un pic mai densa decat cea a Pamantului si o scoarta subtire. Date de la sonde indica faptul ca crusta lui Marte este de aproximativ 80 km grosime in emisfera sudica si de doar 35 km grosime in cea nordica. Densitatea relativ joasa a lui Marte, in comparatie cu cea a altor planete terestre arata ca miezul acesteia este alcatuit dintr-o mare cantitate de sulfuri in combinatie cu fier (fier si sulfat de fier). Ca si Mercur si Luna, lui Marte pare sa-i lipseasca placi tectonice in prezent; nu exista nici o dovada in legatura cu o miscare recenta pe orizontala a suprafetei cum ar fi muntii de incretire atat de obisnuiti pe Pamant. Sunt dovezi foarte clare de eroziune in multe locuri de pe Marte incluzand fluvii mari si un sistem de rauri mai mici. In mod cert, in trecut curgea un lichid la suprafata. Cel mai comun este apa lichida dar sunt si alte posibilitati. Ar fi putut exista lacuri mari sau poate chiar si oceane; dovezi si imagini ale unui teren in straturi au fost aduse de sonde.
Dar se pare ca existenta lor a fost scurta si foarte indepartata; varsta canalelor de eroziune fiind de aproximativ 4 miliarde de ani. (Valles Marineris nu a fost creata de apa curgatoare, ci s-a format prin intinderea si craparea crustei asociata cu crearea movilei Tharsis.) Devreme in istorie Marte se aseamana mai mult cu Pamantul. La fel ca pe Pamant, tot bioxidul de carbon a fost folosit pentru crearea rocilor carbonice. Dar lipsindu-i placile tectonice, Marte nu poate sa-si recicleze acest bioxid de carbon si sa-l ridice in atmosfera si deci nu poate crea un efect de sera semnificativ, iar din aceasta cauza suprafata lui Marte este mult mai rece decat ar fi cea a Pamantului daca acesta ar fi situat la aceeasi distanta fata de Soare ca si Marte. Marte are o atmosfera mica compusa majoritar din bioxid de carbon (95.3%) plus nitrogen (2.7%), argon (1.6%) si urme de oxigen (0.15%) si apa (0.03%). Presiunea medie este de 7 millibari (mai putin de 1% din cea a Pamantului), dar variaza mult cu altitudinea de la aproape 9 millibari in cele mai adanci bazine la aproape 1 millibar in varful lui Olympus Mons. Dar este destul de groasa pentru a prezenta vanturi puternice si vaste furtuni de praf.
Atmosfera lui Marte produce efectul de sera dar intensitatea lui este de ajuns pentru a ridica temperatura suprafetei cu doar 5 grade (K); mult mai putin decat pe Venus sau Pamant. Marte prezinta calote permanente de gheata la ambii poli, compusa majoritar din bioxid de carbon solid ("gheata uscata"). Calotele prezinta o structura stratificata cu straturi alternative de gheata si praf. In vara nordica bioxidul de carbon sublima complet, lasand in urma straturi reziduale de apa inghetata. Nu este cunoscut daca straturi similare de apa inghetata exista si sub calota sudica (stanga) deoarece bioxidul de carbon din acesta nu dispare complet niciodata. Mecanismul responsabil pentru straturi este necunoscut dar acestea s-ar putea datora unor schimbari de clima corelate cu schimbarile pe termen lung in inclinatia ecuatorului planetei fata de planul orbitei. Ar putea exista apa inghetata ascunsa sub suprafata la latitudini joase. Schimbarile sezoniere in extinderea calotelor polare schimba presiunea globala a atmosferei cu aproape 25% Pe cerul noptii, Marte poate fi usor vazuta cu ochiul liber. Stralucirea ei aparenta variaza mult in functie de pozitia ei fata de Pamant.
Satelitii lui Marte
Marte are 2 mici sateliti ce orbiteaza foarte aproape de suprafata:
Phobos
distanta pana la Marte: 9000 km
raza: 11 km
masa: 1.0816
descoperitor: Hall
anul: 1877
Deimos
distanta pana la Marte: 23000 km
raza: 6 km
masa: 1.8015
descoperitor: Hall
anul: 1877
|
