Enciclopedia Clopotel
Adauga Articol
Comete
Asteroizi    Astronauti    Comete    Gaura neagra    Jupiter    Luna    Marte    Mercur    Meteoriti    Neptun    Pamantul si sistemul solar    Planete pitice    Pluto    Saturn    Soare    Terra    Uranus    Venus    
Comete


Spre deosebire de alte corpuri ceresti din sistemul solar, cometele sunt cunoscute inca din antichitate. Cronicile chinezesti atesta existenta cometei Halley inca din 240 IC. Faimoasa Bayeux Tapestry, care comemoreaza cucerirea Angliei de catre normanzi in anul 1066, descrie aparitia cometei Halley.
Pâna in anul 1995, 878 de comete au fost catalogate si orbitele lor au fost calculate. 184 dintre acestea sunt comete periodice (având perioada orbitala mai mica de 200 de ani); celelalte sunt indubitabil periodice, dar orbita lor nu a fost determinata inca cu acuratete.

Cometele poarta uneori numele de "bulgari de zapada murdari" sau "bulgari de noroi inghetati". Sunt compuse dintr-o mixtura de gheturi (apa si gaze inghetate) si pulberi care din anumite motive nu au fost incorporate in compozitia planetelor când a luat nastere sistemul solar. Din aceasta cauza sunt considerate ilustrate foarte interesante ale istoriei timpurii a sistemului solar.

Când sunt pozitionate in apropierea Soarelui si sunt active, cometele prezinta câteva parti distinctive:
- nucleul: relativ solid si stabil, compus in mare parte din gheata si gaz cu un procent mic de pulberi si alte solide;
- coama: nor dens de apa, dioxid de carbon si alte gaze neutre sublimate din nucleu;
- norul de hidrogen: imens (milioane de km in diametru) formând un invelis foarte rarefiat de hidrogen neutru;
- coada de praf: pâna la 10 milioane de km lungime, compusa din particule de praf cu aspect de fum, antrenate din nucleu de gazele evadate; este cea mai proeminenta parte a cometei, vizibila cu ochiul liber;
- coada de ioni: are câteva sute de km lungime, fiind compusa din plasma, intretesuta cu raze si extensii ale coroanei solare, cauzate de interactiunea cu vântul solar.

Cometele sunt invizibile cu exceptia celor situate in apropierea Soarelui. Majoritatea cometelor au o orbita puternic excentrica, ce le poarta cu mult in afara orbitei lui Pluto; acestea sunt vazute o singura data si apoi dispar pentru câteva milenii. Numai cometele cu perioade relativ scurte (precum cometa Halley) stau in preajma orbitei planetei Pluto o mare parte a perioadei de parcurgere a orbitei lor. Dupa in jur de 500 de treceri pe lânga Soare, cea mai mare parte a ghetii si gazului unei comete se pierde, ramânând un obiect compus din roca, foarte asemanator ca aspect cu un asteroid. (E posibil ca jumatate din asteroizii din apropierea Pamântului sa fie comete "moarte".) O cometa a carei orbita o poarta in apropierea Soarelui poate sa se loveasca de una din planete sau de Soare sau sa fie deviate in afara sistemului solar prin intâlnirea in special cu Jupiter.

Cea mai cunoscuta cometa este de departe Cometa Halley, dar SL 9 a fost o "mare lovitura" timp de o saptamâna in vara lui 1994. Ploaia de meteori are loc atunci când Pamântul trece prin orbita unei comete. Unele au loc cu mare regularitate: ploaia de meteori Perseidele are loc in fiecare an intre 9 si 13 august când Pamântul trece prin orbita cometei Swift-Tuttle. Cometa Halley este sursa ploii Orionidelor in octombrie. Multe comete sunt descoperite de astronomi amatori. Deoarece cometele sunt stralucitoare numai când se gasesc in apropierea Soarelui, ele sunt vizibile numai la rasarit sau apus

Cometa Halley

Cometa Shoemaker-Levy 9 a fost descoperita de Eugene si Carolyn Shoemaker si David Levy in 1993. La putin timp dupa descoperirea acesteia, s-a constatat ca aceasta are o traiectorie eliptica si aceasta implica o coliziune cu planeta Jupiter. A fost dificila calcularea traiectoriei cometei inainte de trecerea ei in 1992 pe lânga planeta amintita mai sus. In 1992, SL 9 a trecut pe lânga planeta Jupiter in interiorul limitei Roche. Cometa s-a separat atunci in 21 de fragmente distincte care s-au dispersat pe milioane de kilometri in jurul planetei Jupiter. Dimensiunile si masa acestor fragmente, precum si a cometei in starea initiala (inainte de separare) sunt inca necunoscute in momentul in care a fost scrisa aceasta prezentare. Se estimeaza ca, in starea initiala, diametrul cometei era intre 2 si 10 km iar diametrul celui mai mare dintre fragmente era intre 1 si 3 km. Intre 6 Iulie 1994 si 22 Iulie 1994 fragmentele au intrat in atmosfera superioara a planetei Jupiter. Aceasta a fost prima data când oamenii de stiinta au avut ocazia sa fie martorii unei coliziuni a doua corpuri extraterestre.

Cometa Shoemaker-Levy
Clopotel.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Prin click pe butonul "Accepta" accepti utilizarea modulelor cookie. Daca ai nevoie de mai multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politica de confidentialitate