Enciclopedia Clopotel
Adauga Articol
Luna
Asteroizi    Astronauti    Comete    Gaura neagra    Jupiter    Luna    Marte    Mercur    Meteoriti    Neptun    Pamantul si sistemul solar    Planete pitice    Pluto    Saturn    Soare    Terra    Uranus    Venus    
Luna


Luna este singurul satelit natural al Pamantului, insa mii de alti sateliti artificiali mici au fost de asemenea plasati pe orbita in jurul Pamantului.
Date:
distanta pana la Pamant: 384,000 km.
raza: 1738 km.
masa: 7.3522 kg.

Luna

Botezata Luna de catre Romani, Selene de catre Greci, si in multe alte feluri in alte mitologii, Luna este cunoscuta din timpuri preistorice. Este cel de-al doilea corp ceresc ca luminozitate, dupa Soare. Asa cum Luna orbiteaza in jurul Pamantului o data pe luna, unghiul dintre Pamant, Luna si Soare se schimba - noi observam acest fapt prin ciclul fazelor lunare. Timpul scurs intre doua luni noi succesive este de 29.5 zile (709 ore), usor diferit fata de perioada orbitala a Lunii (masurata fata de stele) deoarece Pamantul se misca semnificativ de mult pe orbita lui in jurul Soarelui in acest timp. Datorita marimii si compozitiei sale, Luna este uneori clasificata ca o "planeta" terestra impreuna cu Mercur, Venus, Pamant si Marte. Luna a fost prima data vizitata de catre sonda sovietica Luna 2 in 1959. Este singurul corp extraterestru vizitat de oameni. Prima aselenizare a avut loc pe 20 Iulie 1969. Luna este de asemenea singurul corp de pe care s-au adus mostre. In vara lui 1994, Luna a fost cartografiata de o mica sonda - Clementine si din nou in 1999 de Lunar Prospector.

Campul gravitational dintre Luna si Pamant cauzeaza unele efecte interesante. Cele mai evidente sunt mareele. Atractia gravitationala a Lunii este mai mare pe partea cea mai apropiata de Luna a Pamantului. Din perspectiva noastra, pe suprafata Pamantului vedem doar denivelari - una in directia Lunii si una in directia opusa. Efectul este mai pregnant in apa oceanelor decat in scoarta terestra asa ca apa se ridica mai mult, si deoarece Pamantul se roteste mai rapid decat Luna denivelarile se invart in jurul Pamantului, o data pe zi, cauzand doua fluxuri pe zi. Dar Pamantul nu este nici complet fluid. Rotatia Pamantului poarta denivelarile un pic inaintea punctului aflat direct sub Luna. Aceasta inseamna ca fortele dintre Pamant si Luna nu sunt chiar pe linia dintre centrele lor producand o torsiune pe Pamant si o accelerare a fortei pe Luna. Acest fapt cauzeaza un transfer net a energiei rotationale ce face ca Pamantul sa isi incetineasca rotatia cu 1.5 milisecunde/secol si Luna sa se ridice intr-o orbita superioara cu 3.8 centimetri pe an.

Natura asimetrica a acestei interactiuni gravitationale este de asemenea raspunzatoare pentru faptul ca Luna se invarte sincron, ca atare arata tot timpul aceeasi fata spre Pamant. Asa cum acum viteza de rotatie a Pamantului e micsorata de interactiunea cu Luna, si viteza acesteia a fost micsorata, in trecut, de interactiunea ei cu Pamantul, dar efectul a fost mult mai puternic. Cand viteza de rotatie a Lunii a ajuns sa se potriveasca cu perioada ei orbitala s-a ajuns la o situatie de echilibru. Acelasi lucru s-a intamplat cu majoritatea celorlalti sateliti din sistemul solar. In cele din urma rotatia Pamantului va fi incetinita pana cand se va potrivi cu perioada Lunii, ca in cazul lui Pluto si a satelitului sau Charon. Luna nu are atmosfera. Dar dovezi aduse sugereaza ca ar putea fi apa inghetata in unele cratere adanci de langa polul Sud ce sunt umbrite mereu. Acest fapt a fost confirmat de alti sateliti artificiali. Exista ceva gheata si la polul Nord si astfel costurile unei viitoare explorari lunare au devenit mult mai mici .

Crusta Lunii este in medie de 68 km grosime si variaza mult, de la 0 sub Marea Crisium la 107 km la nord de craterul Korolev aflat pe partea indepartata a Lunii. Sub aceasta crusta se afla mantaua si probabil un mic nucleu (aproximativ 340 km raza si 2% din masa Lunii . Spre deosebire de cea a Pamantului, mantaua Lunii este doar partial topita. In mod curios, centrul de masa al Lunii este deplasat fata de cel geometric cu aproximativ 2 km spre Pamant. De asemenea crusta e mai subtire pe partea mai apropiata. Pe Luna se gasesc doua tipuri de soluri: unul cum multe cratere si inaltimi foarte vechi si unul relativ neted si mai tanar - Maria. Maria (intins pe aproape 16% din suprafata Lunii ) sunt cratere de impact uriase ce au fost ulterior umplute cu lava. O buna bucata din suprafata este acoperita cu regolith, un amestec de praf fin si resturi pietroase provenite din impacturi cu meteoriti . Din unele motive necunoscute, Maria e mai concentrata pe partea mai apropiata de Pamant.

Luna nu prezinta un camp magnetic global. Dar unele suprafete prezinta magnetism remanent ce indica faptul ca a avut candva un astfel de camp. Fara atmosfera si camp magnetic, suprafata Lunii este direct expusa vanturilor solare. In cei 4 miliarde de ani multi ioni de hidrogen din vanturile solare s-au impregnat in regolith-ul Lunii. Asa se explica faptul ca mostrele aduse de satelitul artificial Apollo furnizeaza date importante in legatura cu vanturile solare. Acest hidrogen lunar ar putea fi folosit intr-o buna zi ca si combustibil pentru rachete.

Clopotel.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Prin click pe butonul "Accepta" accepti utilizarea modulelor cookie. Daca ai nevoie de mai multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politica de confidentialitate