Enciclopedia Clopotel
Adauga Articol
Saturn
Asteroizi    Astronauti    Comete    Gaura neagra    Jupiter    Luna    Marte    Mercur    Meteoriti    Neptun    Pamantul si sistemul solar    Planete pitice    Pluto    Saturn    Soare    Terra    Uranus    Venus    
Saturn


Saturn este a sasea planeta de la Soare si a doua ca marime.
Date:
orbita: 1,429,400,000 km de la Soare
diametru: 120,536 km (ecuatorial)
masa: 5.6826 kg

Saturn

In mitologia romana, Saturn este zeul agriculturii. Zeul corespunzator la greci, Cronos, a fost fiul lui Uranus si Gaia si tatal lui Zeus (Jupiter). Saturn este cunoscut inca din vremuri vechi. Galileo a fost primul care l-a observat cu un telescop in 1610; a remarcat aparitia ciudata si a ramas tare nelamurit. Observatiile mai timpurii ale lui Saturn au fost complicate de faptul ca Pamântul trece prin planul inelelor lui Saturn, la fiecare câtiva ani, dupa cum acesta se misca pe orbita sa. O imagine de rezolutie slaba a lui Saturn se schimba asadar in mod drastic. Abia in 1659, Christiaan Huygens, a dedus corect geometria inelelor. Inelele lui Saturn au ramas unice in sistemul solar cunoscut, pâna in 1977 când s-au descoperit inele slab conturate in jurul lui Uranus (si la putin timp dupa aceea in jurul lui Jupiter si Neptun). Saturn arata turtit (oblic) vazut printr-un telescop mic; diametrele sale ecuatoriale si polare variaza cu aproape 10% (120,536 km fata de 108,728 km). Acesta este rezultatul rotatiei sale rapide si a starii sale fluide. Si celelalte planete gazoase sunt oblice, insa totusi nu la aceste proportii.

Saturn este cea mai putin densa dintre planete; greutatea sa specifica (0.7) e mai scazuta decât cea a apei. Asemeni lui Jupiter, Saturn contine aproximativ 75% hidrogen si 25% heliu cu urme de apa, metan, amoniac si "piatra", similar cu compozitia Nebuloasei Solare primare, din care s-a format Sistemul Solar.

Structura interna a lui Saturn e similara cu a lui Jupiter si consta intr-un miez de stânca, un strat de hidrogen metalic lichid si un strat de hidrogen molecular. Urme diferite de gheata sunt de asemenea prezente. Interiorul lui Saturn este fierbinte (12000 K in miez) si Saturn radiaza in spatiu mai multa energie decât primeste de la Soare. O mare parte din energia suplimentara este generata prin convectie ca si in Jupiter. S-ar putea insa ca aceste explicatii sa nu fie suficiente pentru a dovedi luminozitatea lui Saturn; s-ar putea sa fie active si alte mecanisme, cum ar fi infiltrarea heliului in interiorul lui Saturn Petele atât de proeminente pe Jupiter sunt mult mai slab conturate pe Saturn. Sunt de asemenea mai pronuntate in preajma ecuatorului.

Detalii despre inaltimile norilor au ramas invizibile pe Pamânt pâna când Voyager a stabilit ca se poate studia orice amanunt referitor la circulatia atmosferica de pe Saturn. Pe Saturn se afla de asemenea ovale mari si vechi (pata rosie pe centrul imaginii in dreapta) precum si alte trasaturi comune cu Jupiter. In 1990, Telescopul spatial Hubble (Hubble Space Telescope (HST) a observat un nor alb gigantic in apropierea ecuatorului lui Saturn, care nu a fost prezent in timpul intâlnirilor cu Voyager; in 1994 a fost observata o alta furtuna de dimensiuni mai reduse.

Doua inele proeminente (A si B) si unul mai putin pronuntat (C) se pot vedea de pe Pamânt. Spatiul dintre inelele A si B e cunoscut ca diviziunea Cassini. Spatiul mai putin pronuntat din exteriorul inelului A e cunoscut ca Diviziunea Encke (aceasta este insa un fel de eroare de nume din moment ce nu a fost vazuta vreodata de catre Encke). Pozele de pe Voyager arata inca patru inele mai slab pronuntate. Inelele lui Saturn, spre deosebire de inelele de pe alte planete, sunt foarte stralucitoare. Desi de pe Pamânt par continue, ele sunt compuse de fapt din numeroase particule mai mici, fiecare având o orbita independenta. Difera in dimensiune de la un centimetru la câtiva metri. Se pot intâlni si obiecte de câtiva kilometri.

 

Inelele lui Saturn sunt incredibil de subtiri : desi au un diametru de peste 250,000 km nu depasesc un kilometru in grosime. In ciuda infatisarii impresionante, materialul din inele este chiar foarte putin - daca acestea ar fi comprimate intr-un singur corp, acesta nu ar avea mai mult de 100 km in lungime. Particulele din inel, par a fi compuse in primul rând din apa inghetata, dar pot sa includa si particule de piatra invelite in gheata. Originea inelelor lui Saturn nu e cunoscuta. Desi s-ar putea sa fi avut inele inca de la formare, sistemele de inele nu sunt stabile si trebuie sa fie regenerate prin procese continue, probabil prin distrugerea unor sateliti mai mari. Saturn are un câmp magnetic semnificativ. Pe cerul noptii, Saturn este usor vizibil cu ochiul liber. Desi nu este nici pe departe atât de stralucitor ca si Jupiter, este usor de identificat, ca planeta, intrucât nu "pâlpâie" asa cum fac de obicei stelele. Inelele si satelitii mai mari sunt vizibili cu un telescop astronomic de mici dimensiuni.

Satelitii lui Saturn
Saturn are 18 sateliti nominalizati.


Dintre satelitii carora le sunt cunoscute perioadele rotatiilor, numai Phoebe si Hyperion nu se rotesc sincron.


Cele trei perechi Mimas-Tethys, Enceladus-Dione si Titan-Hyperion interactioneaza gravitational in asa fel incât isi
In completarea celor 18 sateliti cunoscuti si numiti, au venit sase candidati veritabili si cel putin inca o duzina au fost raportati si li s-au atribuit denumiri provizorii insa se pare ca doar cei sase s-au dovedit a fi reali.

 

 

 

 

Satelit

 

Distanta pana la

 

Saturn (000)

 

Raza

 

(km)

 

Masa

 

(kg)

 

Descoperitor

 

Data

 

Pan

 

134

 

10

 

?

 

Showalter

 

1990

 

Atlas

 

138

 

14

 

?

 

Terrile

 

1980

 

Prometeus

 

139

 

46

 

2.70 17

 

Collins

 

1980

 

Pandora

 

142

 

46

 

2.20 17

 

Collins

 

1980

 

Epimetheus

 

151

 

57

 

5.60 17

 

Walker

 

1980

 

Janus

 

151

 

89

 

2.01 17

 

Dollfus

 

1966

 

Mimas

 

186

 

196

 

3.80 19

 

Herschel

 

1789

 

Enceladus

 

238

 

260

 

8.40 19

 

Herschel

 

1789

 

Tethys

 

295

 

530

 

7.55 20

 

Cassini

 

1684

 

Telesto

 

295

 

15

 

?

 

Reitsema

 

1980

 

Calypso

 

295

 

13

 

?

 

Pascu

 

1980

 

Dione

 

377

 

560

 

1.05 20

 

Cassini

 

1684

 

Helene

 

377

 

16

 

?

 

Laques

 

1980

 

Rhea

 

527

 

765

 

2.49 21

 

Cassini

 

1672

 

Titan

 

1222

 

2575

 

1.35 23

 

Huygens

 

1655

 

Hyperion

 

1481

 

143

 

1.77 19

 

Bond

 

1848

 

Iapetus

 

3561

 

730

 

1.88 21

 

Cassini

 

1671

 

Phoebe

 

12952

 

110

 

4.00 18

 

Pickering

 

1898

 

Clopotel.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Prin click pe butonul "Accepta" accepti utilizarea modulelor cookie. Daca ai nevoie de mai multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politica de confidentialitate