Enciclopedia clopotel
1 Martie
De 1 Martie, femeile din Romania primesc martisoare.Este un moment pe care putina lume il mai considera astazi magic.
1 martie este considerat, dupa vechiul calendar, inceputul unui Nou An. Se pare ca romanii sunt singurii europeni care sarbatoresc, de doua ori in fiecare an, Anul Nou, desi putini romani o stiu.
Obiceiul Martisorului este o sarbatoare care nu se gaseste in lume decat in spatiul carpatic si, pentru marea lui frumusete, a fost imprumutata si de popoarele tarilor vecine. La origini, acest dar magic, ritualic, se purta la incheietura mainii. Apoi a fost purtat la gat. Acum, martisorul se prinde in piept sau se constituie intr-un cadou simbolic oferit femeilor. Drumul acestui obicei pana in zilele noastre este usor de urmarit.
Secretul "puterii" martisorului sta, de fapt, in firul de lana alb, care se infasura cu altul negru (rosul apare mai tarziu), ca un simbol de moment sau generic al impletirii dintre iarna si vara (acum este momentul in care primavara incepe sa se faca simtita, temperaturile incep sa creasca, ziua se mareste tot mai mult, rasar primele flori), dintre intuneric si lumina, dintre bine si rau, dintre viata si moarte.
Mai tarziu, firul impletit a fost impodobit cu un ban de aur - apoi cu o mica bijuterie. Foarte important era gandul bun cu care acesta era insotit in dar. Felul in care aceste fire de lana se realizeaza tine de un ritual al armoniei. Se fac adevarate calcule, care pune de acord statura celui pentru care se face martisorul cu poarta casei, cu usa si cercevelele ferestrelor. Cu alte cuvinte, structura fizica a viitorului posesor de fir magic trebuie sa se integreze corect in mediul apropiat.Talismanul il va apara in aceeasi masura in care poarta, usa si ferestrele apara casa in care el traieste.
Martisorul se punea copiilor, fetelor, fiintelor fragile, pentru a fi aparate de primejdii, boli si sa nu le arda soarele prea tare. Intr-o anume zi magica, Martisorul se scotea si se agata de creanga unui pom. Soarta lui prin ploi vorbea despre soarta celui care-l purtase. Exista zone din Moldova in care fetele confectioneaza martisoare si le ofera alesilor lor.
In firul magic alb-rosu al martisorului se impleteau destinul individual si cel universal (al rosturilor sociale si cosmice). Unele legende spun ca firul martisorului ar fi tors de Baba Dochia, zeita agrara si lunara (de aici si simbolul banului de argint gaurit ce intruchipa luna si se agata de fir). Chiar si in zilele noastre, podoabele de martisor apar mai mult sub forma unor reprezentari feminine (floare, pasare, albina). El marcheaza ascendenta principiului feminin, vizibila in toate manifestarile inceputului de primavara.
Obiceiul Martisorului este o sarbatoare care nu se gaseste in lume decat in spatiul carpatic si, pentru marea lui frumusete, a fost imprumutata si de popoarele tarilor vecine. La origini, acest dar magic, ritualic, se purta la incheietura mainii. Apoi a fost purtat la gat. Acum, martisorul se prinde in piept sau se constituie intr-un cadou simbolic oferit femeilor. Drumul acestui obicei pana in zilele noastre este usor de urmarit.
Secretul "puterii" martisorului sta, de fapt, in firul de lana alb, care se infasura cu altul negru (rosul apare mai tarziu), ca un simbol de moment sau generic al impletirii dintre iarna si vara (acum este momentul in care primavara incepe sa se faca simtita, temperaturile incep sa creasca, ziua se mareste tot mai mult, rasar primele flori), dintre intuneric si lumina, dintre bine si rau, dintre viata si moarte.
Mai tarziu, firul impletit a fost impodobit cu un ban de aur - apoi cu o mica bijuterie. Foarte important era gandul bun cu care acesta era insotit in dar. Felul in care aceste fire de lana se realizeaza tine de un ritual al armoniei. Se fac adevarate calcule, care pune de acord statura celui pentru care se face martisorul cu poarta casei, cu usa si cercevelele ferestrelor. Cu alte cuvinte, structura fizica a viitorului posesor de fir magic trebuie sa se integreze corect in mediul apropiat.Talismanul il va apara in aceeasi masura in care poarta, usa si ferestrele apara casa in care el traieste.
Martisorul se punea copiilor, fetelor, fiintelor fragile, pentru a fi aparate de primejdii, boli si sa nu le arda soarele prea tare. Intr-o anume zi magica, Martisorul se scotea si se agata de creanga unui pom. Soarta lui prin ploi vorbea despre soarta celui care-l purtase. Exista zone din Moldova in care fetele confectioneaza martisoare si le ofera alesilor lor.
In firul magic alb-rosu al martisorului se impleteau destinul individual si cel universal (al rosturilor sociale si cosmice). Unele legende spun ca firul martisorului ar fi tors de Baba Dochia, zeita agrara si lunara (de aici si simbolul banului de argint gaurit ce intruchipa luna si se agata de fir). Chiar si in zilele noastre, podoabele de martisor apar mai mult sub forma unor reprezentari feminine (floare, pasare, albina). El marcheaza ascendenta principiului feminin, vizibila in toate manifestarile inceputului de primavara.