Enciclopedia clopotel
Crap
Crapul este un peste omnivor, ce poate trai pana la 150 de ani. El se
intalneste in apele dulci din Europa, America de Nord, Africa si Asia.
Fiind un peste de talie mare, greutatea medie a unui adult ajunge la
11,5 Kg, exemplarele cele mai mari depasind 40 de Kg.
Corpul este acoperit cu solzi mari, cicloizi, iar inotatoarele perechi, dorsala si anala, au radiile moi, exceptand primele 2-3 care au forma de spini. Pe maxilar are o pereche de mustati mai mici, iar spre coltul gurii o pereche de mustati mai mari.
Primavara, cand apele incep sa se incalzeasca, crapul incepe sa misune in cautarea hranei, vara urmand a se retrage la apa adanca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. Iarna, crapii se retrag in gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii.
Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Meniul de baza este format din larve, viermi, scoici, plante, dar exemplarele mari, mai degusta si pestisori sau raci. In mod normal, un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale.
Reproducerea are loc prin aprilie-mai. In acest timp, crapii se aduna in carduri mari, se apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu-le de ierburi.
O femela depune o cantitate de icre de pana la 23% din masa sa neta, icrele masurand 1,3-1,5 mm diametru. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. La depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. Nu intotdeauna icrele sunt expulzate in totalitate, o parte ramanand in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult.
Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 grade C. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie.
Exista mai multe specii de crap:
1. Crapul comun (crapul romanesc): se aseamana cu carasul si are corpul acoperit cu solzi.
Spre deosebire de caras, el prezinta la baza gurii doua mustati tactile, iar spatele este curbat, intr-o masura mai mica sau mai mare.
Culoarea este brun-argintie, cu nuante in functie de particularitatile mediului in care traieste.
Primavara si toamna, prefera hrana de origine animala, spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala.
2. Crapul oglinda: se caracterizeaza prin lipsa solzilor, exceptie facand zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi, rari si mari. Are culoarea brun-galbuie, cu nuante determinate de mediul in care traieste. Modul de hranire si comportamentul sunt similare cu cele ale crapului comun.
3. Crapul golas: este asemanator cu crapul oglinda, cu deosebirea ca se remarca absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. Gura este orientata in jos, asemanatoare cu un sorb, si este prevazuta cu doua mustati. In cautarea larvelor, pot scurma malul de pe fundul lacului, pana la adancimi de 20 cm. Crapul golas creste in iazuri si helestee.
4. Amurul: are preferinte alimentare de natura predominant vegetala. Corpul sau este zvelt, acoperit cu solzi mari, de culoare gri-argintie, cu nuante inchise pe spate. Cand sunt capturati opun o mare rezistenta.
5. Fitofagul si novacul (crapi chinezesti): au dimensiuni mari, care se datoreaza hranirii fortate. Odata cu aspirarea apei, pestele aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor, care prezinta o structura speciala. Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare, depasind adesea 65 kg. Deosebirea dintre cele doua specii, este ca novacul are capul mai mare, branhii bine dezvoltate.
Corpul este acoperit cu solzi mari, cicloizi, iar inotatoarele perechi, dorsala si anala, au radiile moi, exceptand primele 2-3 care au forma de spini. Pe maxilar are o pereche de mustati mai mici, iar spre coltul gurii o pereche de mustati mai mari.
Primavara, cand apele incep sa se incalzeasca, crapul incepe sa misune in cautarea hranei, vara urmand a se retrage la apa adanca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. Iarna, crapii se retrag in gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii.
Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Meniul de baza este format din larve, viermi, scoici, plante, dar exemplarele mari, mai degusta si pestisori sau raci. In mod normal, un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale.
Reproducerea are loc prin aprilie-mai. In acest timp, crapii se aduna in carduri mari, se apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu-le de ierburi.
O femela depune o cantitate de icre de pana la 23% din masa sa neta, icrele masurand 1,3-1,5 mm diametru. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. La depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. Nu intotdeauna icrele sunt expulzate in totalitate, o parte ramanand in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult.
Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 grade C. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie.
Exista mai multe specii de crap:
1. Crapul comun (crapul romanesc): se aseamana cu carasul si are corpul acoperit cu solzi.
Spre deosebire de caras, el prezinta la baza gurii doua mustati tactile, iar spatele este curbat, intr-o masura mai mica sau mai mare.
Culoarea este brun-argintie, cu nuante in functie de particularitatile mediului in care traieste.
Primavara si toamna, prefera hrana de origine animala, spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala.
2. Crapul oglinda: se caracterizeaza prin lipsa solzilor, exceptie facand zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi, rari si mari. Are culoarea brun-galbuie, cu nuante determinate de mediul in care traieste. Modul de hranire si comportamentul sunt similare cu cele ale crapului comun.
3. Crapul golas: este asemanator cu crapul oglinda, cu deosebirea ca se remarca absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. Gura este orientata in jos, asemanatoare cu un sorb, si este prevazuta cu doua mustati. In cautarea larvelor, pot scurma malul de pe fundul lacului, pana la adancimi de 20 cm. Crapul golas creste in iazuri si helestee.
4. Amurul: are preferinte alimentare de natura predominant vegetala. Corpul sau este zvelt, acoperit cu solzi mari, de culoare gri-argintie, cu nuante inchise pe spate. Cand sunt capturati opun o mare rezistenta.
5. Fitofagul si novacul (crapi chinezesti): au dimensiuni mari, care se datoreaza hranirii fortate. Odata cu aspirarea apei, pestele aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor, care prezinta o structura speciala. Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare, depasind adesea 65 kg. Deosebirea dintre cele doua specii, este ca novacul are capul mai mare, branhii bine dezvoltate.