Enciclopedia clopotel
Mreana
Mreana
este un peste deosebit de raspandit, cu precadere in Europa Centrala,
unde poate fi gasit in aproape toate raurile. Este o buna inotatoare,
ea parcurgand zilnic distante relativ mari in cautarea hranei.
Exemplarele mai tinere se deplaseaza in grupuri, spre deosebire de cele
mature.
Fata de celelalte specii de pesti, mreana poate fi usor recunoscuta dupa o serie de particularitati, printre care si aspectul exterior placut, chiar frumos.
Corpul alungit, aproape la fel de gros pe toata lungimea, de culoare verde-cenusie sau galbena-aurie, cu cele doua perechi de mustati prevazute cu cate un fir rosu pe toata lungimea lor, gura inferioara, cu buze groase, sunt alte semne dupa care poate fi recunoscuta mreana.
O alta particularitate o constituie prima radie a inotatoarei dorsale, care datorita osificarii a devenit un os puternic, orientat spre coada. Inotatoarea de sub coada nu ajunge pana la inceputul inotatoarei caudale, care este adanc decupata, in forma de "coada de randunica". Pe pielita dintre radiile inotatoarelor se disting puncte negre.
Adeseori, corpul mrenei este acoperit de solzi mici si este presarat cu puncte de culoare neagra.
Mreana are un corp relativ mare. In apele noastre, mreana creste relativ mare, ajungand pana la 10 kg greutate. Lungimea obisnuita este de 35-60 cm, iar greutatea medie de 1-2 kg; intalnim insa adeseori si exemplare cu o lungime de 70-80 cm, a caror greutate atinge chiar 4 kg.
Se hraneste mai ales noaptea, cu viermi, rame, moluste, larve de insecte, pestisori, melci si unele crustacee mici care traiesc pe fundul apei. Consuma in general hrana de origine animala, dar nu-i displac nici resturile vegetale de pe fundul raului, intrate in descompunere, devorand uneori chiar si icrele depuse de alti pesti pe albia raului.
Masculii devin maturi din punct de vedere sexual mai devreme decat femelele, care depun primele icre, de obicei, la varsta de 4 ani. In perioada premergatoare reproducerii, pe capetele si spatele masculilor adulti apar acele mici proeminente cornoase, denumite tuberculi granulosi, iar pe partile laterale se contureaza dungi transversale albicioase, care dispar la cateva zile dupa reproducere.
Perioada de reproducere are loc intre lunile mai-iulie, in functie de regiunea geografica. In functie de greutatea corporala, o femela depune 5000-12000 de boabe de icre de culoare galben-portocalie, cu un diametru de 2,2-2,5 mm. Icrele sunt putin lipicioase, fixindu-se astfel usor pe pietrele sau pietrisul care acopera albia raului. Icrele de mreana nu sunt comestibile, prezentand un anumit grad de toxicitate.
Durata de viata a unei mrene este de 15 ani.
Fata de celelalte specii de pesti, mreana poate fi usor recunoscuta dupa o serie de particularitati, printre care si aspectul exterior placut, chiar frumos.
Corpul alungit, aproape la fel de gros pe toata lungimea, de culoare verde-cenusie sau galbena-aurie, cu cele doua perechi de mustati prevazute cu cate un fir rosu pe toata lungimea lor, gura inferioara, cu buze groase, sunt alte semne dupa care poate fi recunoscuta mreana.
O alta particularitate o constituie prima radie a inotatoarei dorsale, care datorita osificarii a devenit un os puternic, orientat spre coada. Inotatoarea de sub coada nu ajunge pana la inceputul inotatoarei caudale, care este adanc decupata, in forma de "coada de randunica". Pe pielita dintre radiile inotatoarelor se disting puncte negre.
Adeseori, corpul mrenei este acoperit de solzi mici si este presarat cu puncte de culoare neagra.
Mreana are un corp relativ mare. In apele noastre, mreana creste relativ mare, ajungand pana la 10 kg greutate. Lungimea obisnuita este de 35-60 cm, iar greutatea medie de 1-2 kg; intalnim insa adeseori si exemplare cu o lungime de 70-80 cm, a caror greutate atinge chiar 4 kg.
Se hraneste mai ales noaptea, cu viermi, rame, moluste, larve de insecte, pestisori, melci si unele crustacee mici care traiesc pe fundul apei. Consuma in general hrana de origine animala, dar nu-i displac nici resturile vegetale de pe fundul raului, intrate in descompunere, devorand uneori chiar si icrele depuse de alti pesti pe albia raului.
Masculii devin maturi din punct de vedere sexual mai devreme decat femelele, care depun primele icre, de obicei, la varsta de 4 ani. In perioada premergatoare reproducerii, pe capetele si spatele masculilor adulti apar acele mici proeminente cornoase, denumite tuberculi granulosi, iar pe partile laterale se contureaza dungi transversale albicioase, care dispar la cateva zile dupa reproducere.
Perioada de reproducere are loc intre lunile mai-iulie, in functie de regiunea geografica. In functie de greutatea corporala, o femela depune 5000-12000 de boabe de icre de culoare galben-portocalie, cu un diametru de 2,2-2,5 mm. Icrele sunt putin lipicioase, fixindu-se astfel usor pe pietrele sau pietrisul care acopera albia raului. Icrele de mreana nu sunt comestibile, prezentand un anumit grad de toxicitate.
Durata de viata a unei mrene este de 15 ani.