Creierul

Creierul uman este o bucata de tesut moale, de culoare gri-rozalie, avand forma unei nuci uriase si o suprafata ondulata. Greutatea medie a creierului la barbat - 1350 g, iar la femeie - 1200 g, reprezentând 2% din greutatea totala a corpului. Creierul si sira spinarii sunt acoperite de trei straturi de celule, meningele, care impreuna cu cavitatile creierului (ventricule) contin un lichid apos - cerebrospinal.

Acesta protejeaza impotriva loviturilor si umflaturilor si transporta substante nutritive din sânge. Cele mai mici componente ale creierului sunt celulele nervoase - neuronii. Creierul contine peste 10000 de milioane de neuroni. Neuronul are o masa centrala continând nucleul, centrul de control al celulei, o fibra groasa, axonul si numerose fibre subtiri numite dendrite. Dendritele realizeaza un sistem de comunicare intre neuroni.

Creierul primeste informatii de la organele de simt ale corpului: ochii, urechile, nasul, limba si pielea. Mesajele nervoase sunt numite impulsuri. Fiecare neuron are o sarcina electrica, chiar si cand nu este folosit.Creierul este principalul coordonator si totodata centrul de comanda al organismului. Acesta preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limba, piele si trimite semnale spre muschi si glande. Creierul consta din trei unitati structurale principale: emisferele cerebrale, trunchiul cerebral si cerebelul.
Exista trei unitati functionale principale ale creierului:

• prima (care se afla la baza creierului) este compusa din portiuni denumite formatii reticulate, bulbul rahidian, cerebelul, talamusul si hipotalamusul - controleaza starea de constienta si raspunsul la stimuli
• a doua (consta in jumatatile posterioare ale emisferelor cerebrale) analizeaza si inmagazineaza informatia provenita de la simturi
• a treia (cuprinde jumatatea din fata emisferelor celebrale) se ocupa cu formarea intentiilor si programelor - activitati mentale superioare.

Gena care da forma creierului
O molecula minuscula joaca un rol-cheie in determinarea marimii si a formei creierului in dezvoltare, arata un studiu publicat in revista Nature Neuroscience. Descoperirea va permite in timp crearea unor tratamente pentru regenerarea celulelor cerebrale distruse de bolile neurologice sau de inaintarea in varsta.

Studiu
Este vorba despre o gena, denumita de cercetatori CPG15, si de proteina sa de crestere, care ar putea fi utilizate in terapiile de regenerare a tesuturilor cerebrale lezate sau distruse, a explicat Elly Nevidi, unul dintre autorii studiului. Pana in prezent, s-a descoperit ca celulele susa pot regenera doar neuronii (celulele nervoase) din cateva regiuni ale creierului uman.

 

Elly Nevidi si colegii sai, Fred si Carol Middleton, profesori la Massachusetts Institute of Technology, au descoperit ca, in primul stadiu al dezvoltarii creierului, CPG15 si numeroase alte gene sunt esentiale supravietuirii celulelor susa neuronale. Acesti cercetatori au izolat molecula CPG15 si au stabilit ca rolul acesteia este de a proteja neuronii cerebrali de procesul activ de autodistrugere celulara. Descoperirea aduce o speranta in combaterea maladiilor neurodegenerative precum Alzheimer si Parkinson.

Explicatie
Celulele susa au capacitatea de a se multiplica foarte rapid si de a forma diferite tipuri de tesuturi. De exemplu, cercetatorii au demonstrat ca, injectate intr-un organ precum inima, celulele susa sunt capabile sa colonizeze regiunea lezata si sa adopte forma si functia celulelor cardiace. Pentru realizarea unor astfel de grefe, celulele susa se preleveaza de la pacientul care are nevoie de aceasta interventie. Faptul ca celulele provin de la acelasi bolnav exclude orice reactie de respingere a grefei.