Enciclopedia clopotel
Veghea si somnul
In reglarea alternantei dintre veghe si somn un rol esential il detine sistemul reticular activator ascendent, constituit din formatiuni reticulate ale trunchiului cerebral. Substanta reticulata primeste aferente senzitive din maduva spinarii, cerebel si cortex. Ea trimite aferente ascendente spre talamus, de unde se proiecteaza apoi difuz pe scoarta, si eferente descendente polisinaptice spre maduva spinarii.
Veghea reprezinta starea functionala cerebrala determinata de cresterea tonusului sistemului reticulat activator descendent, concomitent cu orientarea constiintei spre o anumita activitate. Veghea incepe odata cu stabilirea contactului constient cu mediul inconjurator sau cu gandurile proprii si se termina cand acest contact inceteaza. Somnul se defineste ca o pierdere naturala periodica si reversibila, mai mult sau maiputin completa, a relatiilor senzitivo-motorii cu mediul exterior.
Ritmul somn-veghe coincide la om cu ciclul noapte-zi, de aceea se numeste ritm circadian sau nictemeral. in timpul somnului se produc: modificari vegetative (scaderea frecventei vegetative, a debitului ventilator, a debitului cardiac, a tensiunii arteriale, a activitatilor digestive si excretorii), modificari somatice (scaderea tonusului muscular siincetarea activitatii locomotorii) si modificari electrice.
Somnul se produce prin mecanisme pasive si active. Somnul pasiv se datoreaza oboselii neuronilor care mentin starea de veghe. Somnul activ se datoreaza unor centri care induc starea de somn prin inhibarea sistemului reticulat activator ascendent, prin actiunea unor sisteme subcorticale inhibitorii si prin secretia unor mediatori chimici. Somnul este influentat de existenta unor conditii propice de ambianta (liniste, intuneric, pozitia culcat, inchiderea ochilor).
Starea de somn nu este omogena. in timpul somnului se produc faze ciclice de activitate neuronala - somnul paradoxal sau profund, caracterizat prin miscari rapide ale globilor oculari si aparitia viselor, si somnul lent, caracterizat prin miscari oculare lente si sforait. Visele atesta faptul ca somnul nu este o stare total lipsita de constienta, precum narcoza sau coma. Somnul este necesar pentru refacerea unor structuri nervoase, care intretin starea de veghe.
Ritmul somn-veghe coincide la om cu ciclul noapte-zi, de aceea se numeste ritm circadian sau nictemeral. in timpul somnului se produc: modificari vegetative (scaderea frecventei vegetative, a debitului ventilator, a debitului cardiac, a tensiunii arteriale, a activitatilor digestive si excretorii), modificari somatice (scaderea tonusului muscular siincetarea activitatii locomotorii) si modificari electrice.
Somnul se produce prin mecanisme pasive si active. Somnul pasiv se datoreaza oboselii neuronilor care mentin starea de veghe. Somnul activ se datoreaza unor centri care induc starea de somn prin inhibarea sistemului reticulat activator ascendent, prin actiunea unor sisteme subcorticale inhibitorii si prin secretia unor mediatori chimici. Somnul este influentat de existenta unor conditii propice de ambianta (liniste, intuneric, pozitia culcat, inchiderea ochilor).
Starea de somn nu este omogena. in timpul somnului se produc faze ciclice de activitate neuronala - somnul paradoxal sau profund, caracterizat prin miscari rapide ale globilor oculari si aparitia viselor, si somnul lent, caracterizat prin miscari oculare lente si sforait. Visele atesta faptul ca somnul nu este o stare total lipsita de constienta, precum narcoza sau coma. Somnul este necesar pentru refacerea unor structuri nervoase, care intretin starea de veghe.
Enciclopedie de biologie, Editura ALL