3.Adoptarea oficiala a crestinismului

Una dintre datele a carei valoare trebuie scoasa in evidenta este anul 999. Atunci, prin consimtamant unanim, althing-ul a hotarat ca intreaga Islanda sa adopte religia crestina, argumentul fiind acela ca, daca vor sa aiba o singura lege valabila pentru toti, islandezii trebuie sa impartaseasca si o singura credinta. Si asupra acestui subiect s-a scris mult si deseori eronat. Vom avea ocazia sa vedem cu exactitate ce insemna „paganismul" vechilor islandezi si care a fost valoarea acestei religii. Pe de alta parte, este evident faptul ca acele detalii pe care insisi islandezii ni le-au oferit despre convertirea lor oficiala sunt astfel prezentate incat sa coincida cu precedentele aparute in literatura hagiografica atat de raspandita in Islanda medievala ca si in intreg Occidentul acelei epoci. Fara a insista acum asupra acestei teme, iata cateva dintre explicatii: vikingii (reprezentantii unui fenomen care, din punct de vedere istoric, se situeaza aproximativ intre anii 800 si 1050, dar al carui inceput este mult mai timpuriu, caci coincide cu aparitia -incepand cu secolul VI - celebrei lor corabii numita knorr, skeid sau langskip si in nici un caz prin forma neatestata istoric „drakkar") erau in primul rand comercianti. Unele circumstante istorice (slabiciunea Imperiului carolingian, cresterea puterii arabe in bazinul mediteraneean) i-au incurajat sa se transforme uneori, cand situatia o permitea si in locurile in care era posibil, in pradatori. Dar preocuparea lor fundamentala era sa-si negocieze cat mai bine marfurile, adica ambra, pieile si blanurile ori vadmal-ul (tesatura groasa si de culoare inchisa, fabricata din lana). Eventualii lor parteneri de afaceri, care erau prin definitie crestini, nu aveau ingaduinta sa faca negot cu paganii decat daca acestia obtinusera primasignatio, un fel de pre-botez formal. Din toate acestea se deduce faptul ca vikingii erau in relatii constante cu lumea crestina si ca ii cunosteau, intr-o oarecare masura, religia. Altfel spus, „convertirea" din anul 999 a fost mai mult o recunoastere oficiala decat o adevarata schimbare de sidr (asa se numea religia, in sensul obiceiurilor legate de ea si in cel al practicarii sale). Din acest motiv, toate relatarile infrumusetate care apar in Kristni Saga („Saga crestinarii", redactata la doua secole de la eveniment) trebuie tratate cu distanta critica. in anul 999, Islanda a facut ceea ce astazi am numi un aggiornamento necesar si islandezii au actionat in acest sens pe deplin in cunostinta de cauza asupra tuturor implicatiilor gestului lor. La urma urmei, istoria nu consemneaza razboaie religioase, martiri, schisme... Pe scurt, nimic care sa ne permita a afirma ca ar fi avut loc vreo forma de opozitie.