Gorbaciov

Gorbaciov, Mihail Sergheevici, om politic sovietic (Privolnoe, Stavropol, 1931). Licentiat in drept la Moscova, a indeplinit intregul ciclu de sarcini in aparatul PCUS de la nivelul local in Caucaz pana la Comitetul Central (1971), asumand responsabilitatea politicii agrare sovietice in ultimii ani ai epocii lui L.I. Brejnev.

Perestroika

Devenit secretar general al PCUS la moartea lui K. Cernenko(l 1.III. 1985), unei puternice critici a epocii brejniene a facut sa-i urmeze propunerea unei profunde restructurari (perestroika) a puterii si a raportului stat-societate in URSS, incluzand treptat elemente de democratizare: a acordat deplina libertate de informare si dezbatere politica (glasnost sau "transparenta") punand capat represiunii disidentei (emblematica eliberarea lui A. Saharov din exilul de la Qorki, 1986); a abolit monopolul puterii Partidului Comunist, diferentiindu-i sarcinile si responsabilitatile fata de acelea ale statului si introducand reforme constitutionale care au adus, pentru prima oara in istoria sovietica, la alegerea unui parlament (Congresul Deputatilor Poporului), cu pluralitatea partidelor (1989).Gorbaciov a fost ales in 1990 de catre noul parlament presedinte al URSS, transformata in republica prezidentiala.

Sfarsitul Razboiului rece

Recunoasterea lucida a enormei inapoieri a sistemului economico-social sovietic l-a indemnat pe G. sa abandoneze rolul de superputere imperiala a URSS in favoarea unei radicale politici de destindere si colaborare cu SUA si lumea occidentala.Baze ale acestei politici au fost initiativele pentru o substantiala reducere a armamentelor (acordul asupra euro-rachetelor, 1987; primul acord START, 1991), retragerea trupelor sovietice din Afghanistan (1989) si a consilierilor militari din Angola si Etiopia, propunerea unei convietuiri in "casa comuna" europeana a diverselor popoare si forme de guvernare. O confirmare a importantei epocale a acestei cotituri este si renuntarea de a interveni in procesele politice care au determinat prabusirea regimurilor comuniste din Europa orientala (1989) si reunificarea Germaniei (1990). Hegemonia sovietica in Estul european a fost in felul acesta desfiintata. Ca o recunoastere a acestei politici G. a primit in 1990 premiul Nobel pentru pace.

Dizolvarea URSS

Activitatea de trecere treptata a sistemului sovietic spre o ordine democratica si o economie de piata s-a ciocnit chiar de la primii pasi de rezistentele si boicotul aparatului de partid, dar a trebuit sa se confrunte si cu accelerarile impuse de democratilor „radicali" condusi de B. Eltin, presedintele Federatiei Ruse, si, mai ales, cu presiunile centrifuge ale diferitelor republici si nationalitati care compuneau URSS. Situatia se inasprise ulterior din cauza crizei tot mai dramatice a economiei pe care Gorbaciov nu a reusit s-o controleze (ramanand nehotarat in trecerea la piata libera). Criza crea varfuri de reala si proprie penurie si atata si egoismele nationaliste. G. s-a angajat de aceea sa negocieze cu republicile un nou tratat al uniunii, care sa faca din URSS o confederatie de sate suverane impiedicand in felul acesta dezintegrarea, cum o pronuntau succesiunile republicilor baltice, a Georgiei si a Moldovei.

Situatia s-a precipitat in urma loviturii de stat conservatoare indeplinita de varfurile PCUS si ale guvernului (19.VIII.1991), si zadarnicita de rezistenta populara condusa de radicali. G. (sechestrat de conservatori in Crimeea) si-a dat demisia din PCUS, care a fost dizolvat si a incercat zadarnic sa faca sa fie aprobat un proiect al sau de Uniune a Statelor Suverane: Eltin si presedintii republicilor slave Ucraina si Belarus au impus dizolvarea URSS si l-au obligat sa abandoneze orice functie publica (XII. 1991).

Asumand o atitudine foarte critica impotriva noului leadership al lui Eltin, dar in mod ferm in favoarea politicii de reforme impotriva presiunilor conservatoare, G. si-a creat propriul partid si a candidat la prezidentialele din 1996, primind numai 0,6% din voturi.Gordon, Charles George, denumit Gordon Pasa, general englez (Woolwich 1833-Khartoum 1885). A luptat in Crimeea si in serviciul guvernului chinez (1863), impotriva revoltei T'ai-p'ing. Din 1874 pana in 1880 a fost guvernatorul general al Sudanului anglo-egiptean, in care a devenit foarte popular. A cazut la Khartoum, unde fusese trimis in 1884 de guvern pentru a evacua orasul atacat de revolta dervisilor lui Mahdi.