Enciclopedia clopotel

Kennedy

KennedyKennedy, John Fitzgerald, om politic american (Boston 1917-Dallas 1963). Membru al uneia dintre cele mai bogate familii ale natiunii. Absolvent al Universitatii Harvard. Pe frontul Pacificului K. s-a remarcat ca erou de razboi. A fost reprezentantul democrat de Massa-chusetts in Camera Reprezentantilor (1946-1953) si in Senat (1953-1960), inainte de a se impune la foarte mica distanta (50,2% din voturi) de rivalul sau R. Nixon la alegerile din 1960, cand devine cel mai tanar presedinte din istoria SUA si primul de religie catolica.

" Noua frontiera "

Kennedy obtine aprecierea unei minoritati pestrite (negri, evrei, catolici, femei, tineri, intelectuali), care gasise destul de putin loc si oportunitati reduse in „America opulenta" a trecutelor administratii Eisenhower, impunandu-si programul sau politic pentru atingerea unei „noi frontiere" (v.) de progres economic, cultural si civil, care sa relanseze „visul american" al unei democratii implinite si raspandite, in interiorul tarii, iar in exterior rolul conducator al SUA.A fost ajutat de fratele sau Robert, ministru de justitie (protagonist al unei campanii ferme impotriva mafiei americane).

In afara unor reforme in sectoarele educationale si de asistenta publica, Kennedy a incercat sa introduca o legislatie avansata pentru integrare rasiala si drepturi civile, intalnind, insa, o opozitie de netrecut din partea Congresului (care i-a refizat mare parte din fondurile necesare pentru aplicarea reformei) si a guvernatorilor statelor din Sud.

Ambiguitatea politicii externe

La fel de reduse rezultate a obtinut tentativa de a formula din nou raporturile SUA cu tarile subdezvoltate si latino-americane pe baza unei politici de sustinere tehnica si economica (programele "Mancare pentru pace" si "Corpul pentru pace", pentru trimiterea de subsidii alimentare, a unor ingineri si profesori; programul "Alianta pentru progres", v.). Pe langa aceste tentative de innoire, in realitate politica externa a lui Kennedy a fost initial o continuare a trecutului, bazandu-se pe o puternica intarire a potentialului militarnuclear si conventional (care a avut un rol decisiv in relansarea economiei), pe recurgerea la "operatiuni acoperite" gestionate de CIA (tentativa esuata de invadare a Cubei la Golful Porcilor si incercarea de a-l omori pe F. Castro (IV. 1961), asasinarea lui P. Lu-mumba si R. Trujillo, pe trimiterea de consilieri militari cu rol anticomunist (Vietnamul de Sud, 11.1961).

Cu toate acestea, dupa intalnirea (VI. 1961) lui Kennedy cu liderul sovietic Hrusciov la Viena, confruntarea cu comunismul s-a mutat in noul context al coexistentei competitive si nu al unei intreceri globale ca cea a anilor cei mai duri ai Razboiului rece (v.). In realitate inceputul procesului de destindere intre cele doua superputeri a avut si momente de puternica criza, care au parut ca ameninta nasterea posibilitatii de succes: construirea zidului Berlinului (VIII. 1961) si instalarea rachetelor atomice sovietice in Cuba, dezafectate dupa embargoul impus insulei din partea marinei militare americane decis de K. (X.1962).

Noutatea din 1963 si asasinarea

Sub imboldul imbunatatirii situatiei economice interne (cresterea venitului national cu 14% in doi ani, 1961-1963) si a enormei popularitati internationale, Kennedy, in cursul anului 1963 si-a asumat o serie de initiative diplomatice inovatoare. A relansat tematica unei mai stranse si echilibrate legaturi a SUA cu Europa Occidentala (dupa linia propusa in 1962 aliatilor europeni ai NATO de a crea o forta nucleara comuna) si care a prefigurat in mediul GATT (v.) constituirea unei vaste zone a liberului schimb comercial atlantic (Kennedy Round).

In mai, cand in Vietnamul de Sud fusesera trimisi peste 16 000 „consilieri militari", Kennedy a decis sa retraga sprijinul pentru regimul lui Ngo Dinh-Diem, primul pas spre o probabila destindere militara. In iunie, infiintarea liniei telefonice directe intre Casa Alba si Kremlin („telefonul rosu") stergand umbrele crizei din Cuba, deschidea usa acordului din august asupra moratoriului experientelor nucleare si o noua faza in procesul de destindere, care punea in discutie continuarea politicii de inarmare nationala urmata pana atunci. in acelasi timp, pe plan intern, se ajungea la culmea intalnirilor intre guvernatorii a numeroase state din Sud si Curtea Suprema asupra constitutionalitatii legislatiei propusa de administratie in materie de drepturi civile si integrare rasiala. in timp ce apareau din nou temerile pentru intoarcerea Ia ordinea de zi a mai multor teme originale ale „noii frontiere", Kennedy a fost asasinat la Dallas pe 22.XI. 1963. Asupra crimei, comisia de ancheta infiintata pentru rezolvarea sa a lasat ample spatii de mister, incheind un raport final (Raportul Warren) care si in 1992 mai facea obiectul cererilor de revizuire si redeschidere. Bibliografie: A.M. Schlcsinger jr., miile giorni di John F. Kennedy, tr. it. Rizzoli, Milano 1966.

Enciclopedie de Istorie Universala - Editura All