Enciclopedia clopotel
Hipofiza
Hipofiza (glanda pituitara) are dimensiunile unui bob de fasole si 0,5 g greutate. Este localizata in saua turceasca a sfenoidului, sub hipotalamus de care este legata printr-un pedicul sau tija pituitara . Hipofiza este formata din trei lobi: anterior, mijlociu si posterior. Lobii anterior si mijlociu (intermediar) au origine epiteliala, iar lobul posterior are origine nervoasa, ca si hipotalamusul. Lobul posterior este legat de hipotala- mus prin tractul hipotalamo-hipofizar, iar lobul anterior, prin vase sangvine, care dupa ce se capilarizeaza la baza hipotalamusului, se colecteaza in vene dispuse in jurul tijei hipofizare si apoi se apilarizeaza din nou la nivelul hipofizei anterioare, formand sistemul porthipofizar.
A) Lobul anterior este constituit din cordoane de celule care formeaza epiteliul secretor al glandei. Aceasta cuprinde celule specifice pentru fiecare din hormonii secretati, cunoscuti sub numele de hormoni tropi.
a) Hormonul somatotrop (STH) este hormonul de crestere, care stimuleaza cresterea armonioasa a intregului organism. De asemenea, intervine in dezvoltarea celulelor, activeaza transportul aminoaci-zilor in celule si stimuleaza sinteza tisulara a proteinelor, cu efect asupra cresterii oaselor, muschilor si viscerelor. Intensifica oxidarea lipidelor, asigurand energia necesara sintezei proteice.
Are rol hiperglicemiant si stimuleaza secretia glandelor mamare. Hipersecretia de STH inainte de pubertate determina gigantismul (cresterea exagerata in inaltime), iar dupa pubertate produce acromegalia (cresterea exagerata a extremitatilor membrelor, oaselor fetei, buzelor, limbii si a unor viscere). Hiposecretia de STH determina la copii nanismul hipofizar (piticism cu dezvoltare fizica proportionala si intelect normal). Secretia de STH este stimulata de hipoglicemie si de solicitari ale organismului.
b) Hormonul adenocorticotrop sau corticotropina (ACTH) stimuleaza cresterea, dezvoltarea si activitatea secretorie a glandelor corticosuprarenale. Hipersecretia de ACTH determina hipertrofierea corticosuprarenalei, iar hiposecretia de hormoni a acesteia, avand ca urmare tulburari metabolice.
c) Hormonul tireotrop sau tireotropina (TSH) stimuleaza cresterea, dezvoltarea si secretia de hormoni ai glandei tiroide.
d) Hormoni gonadotropi controleaza functia gonadelor femeiesti si barbatesti. De asemenea, controleaza secretia glandelor mamare la femeie. Acestia sunt: hormonul folicostimulant (FSH) care determina la femei cresterea si maturarea foliculilor ovarieni si secretia hormonilor estrogeni iar la barbat stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi si spermatogeneza, hormonul luteinizant (LH) care determina la femeie ovulatia si aparitia corpului galben de sarcina, iar la barbati stimuleaza secretia hormonilor androgeni.
e) Hormonul luteotrop (LTH) sau prolactina (PRL) stimuleaza la femeie secretia corpului galben si secretia lactacta. Nu se cunoaste actiunea lui la barbat.
B) Lobul mijlociu (intermediar) are forma unei lame epiteliale, care la adult adera strans de lobul posterior. El secreta hormonul melanocistostimulant (MSH), care stimuleaza sinteza de melanina in melanocite, cu rol in procesele de pigmentare ale pielii.
C) Lobul posterior sau neurohipofiza este constituit din axoni ai neuronilor din nucleii hipotalamici anteriori si celule gliale. Neurohipofiza reprezinta un depozit de hormoni produsi de hipotalamusul anterior.
Hormonii neurohipofizari sunt:
- Hormonul antidiuretic (ADH) sau vasopresina care contribuie la mentinerea volumului normal al lichidelor extracelulare in organism prin stimularea absorbtiei de apa la nivel renal. Deci, are efect antidiuretic, prin reducerea cantitatii de urina eliminata. Absenta hormonului antidiuretic este urmata de aparitia bolii numita diabet insipid. Secretat in doze mari, determina vasoconstrictia si hipertensiunea arteriala, dar are si efecte metabolice (hiperglicemie). De asemenea, stimuleaza si peristaltismul intestinal.
- Ocitocina favorizeaza nasterea, prin stimularea contractiilor musculaturii netede ale uterului gravid, si alaptarea, prin stimularea contractiei celulelor mioepiteliale ale canalelor galactofore din glandele mamare.
Reglarea secretiei de hormoni adenohipofizari se face printr-un mecanism umoral de tip feedback negativ, in care rolul cel mai important il are hipotalamusul. Secretia hipotalamica este influentata direct pe cale nervoasa, prin stimuli de la sistemul limbic, sau reflex, prin stimuli de la receptori.
A) Lobul anterior este constituit din cordoane de celule care formeaza epiteliul secretor al glandei. Aceasta cuprinde celule specifice pentru fiecare din hormonii secretati, cunoscuti sub numele de hormoni tropi.
a) Hormonul somatotrop (STH) este hormonul de crestere, care stimuleaza cresterea armonioasa a intregului organism. De asemenea, intervine in dezvoltarea celulelor, activeaza transportul aminoaci-zilor in celule si stimuleaza sinteza tisulara a proteinelor, cu efect asupra cresterii oaselor, muschilor si viscerelor. Intensifica oxidarea lipidelor, asigurand energia necesara sintezei proteice.
Are rol hiperglicemiant si stimuleaza secretia glandelor mamare. Hipersecretia de STH inainte de pubertate determina gigantismul (cresterea exagerata in inaltime), iar dupa pubertate produce acromegalia (cresterea exagerata a extremitatilor membrelor, oaselor fetei, buzelor, limbii si a unor viscere). Hiposecretia de STH determina la copii nanismul hipofizar (piticism cu dezvoltare fizica proportionala si intelect normal). Secretia de STH este stimulata de hipoglicemie si de solicitari ale organismului.
b) Hormonul adenocorticotrop sau corticotropina (ACTH) stimuleaza cresterea, dezvoltarea si activitatea secretorie a glandelor corticosuprarenale. Hipersecretia de ACTH determina hipertrofierea corticosuprarenalei, iar hiposecretia de hormoni a acesteia, avand ca urmare tulburari metabolice.
c) Hormonul tireotrop sau tireotropina (TSH) stimuleaza cresterea, dezvoltarea si secretia de hormoni ai glandei tiroide.
d) Hormoni gonadotropi controleaza functia gonadelor femeiesti si barbatesti. De asemenea, controleaza secretia glandelor mamare la femeie. Acestia sunt: hormonul folicostimulant (FSH) care determina la femei cresterea si maturarea foliculilor ovarieni si secretia hormonilor estrogeni iar la barbat stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi si spermatogeneza, hormonul luteinizant (LH) care determina la femeie ovulatia si aparitia corpului galben de sarcina, iar la barbati stimuleaza secretia hormonilor androgeni.
e) Hormonul luteotrop (LTH) sau prolactina (PRL) stimuleaza la femeie secretia corpului galben si secretia lactacta. Nu se cunoaste actiunea lui la barbat.
B) Lobul mijlociu (intermediar) are forma unei lame epiteliale, care la adult adera strans de lobul posterior. El secreta hormonul melanocistostimulant (MSH), care stimuleaza sinteza de melanina in melanocite, cu rol in procesele de pigmentare ale pielii.
C) Lobul posterior sau neurohipofiza este constituit din axoni ai neuronilor din nucleii hipotalamici anteriori si celule gliale. Neurohipofiza reprezinta un depozit de hormoni produsi de hipotalamusul anterior.
Hormonii neurohipofizari sunt:
- Hormonul antidiuretic (ADH) sau vasopresina care contribuie la mentinerea volumului normal al lichidelor extracelulare in organism prin stimularea absorbtiei de apa la nivel renal. Deci, are efect antidiuretic, prin reducerea cantitatii de urina eliminata. Absenta hormonului antidiuretic este urmata de aparitia bolii numita diabet insipid. Secretat in doze mari, determina vasoconstrictia si hipertensiunea arteriala, dar are si efecte metabolice (hiperglicemie). De asemenea, stimuleaza si peristaltismul intestinal.
- Ocitocina favorizeaza nasterea, prin stimularea contractiilor musculaturii netede ale uterului gravid, si alaptarea, prin stimularea contractiei celulelor mioepiteliale ale canalelor galactofore din glandele mamare.
Reglarea secretiei de hormoni adenohipofizari se face printr-un mecanism umoral de tip feedback negativ, in care rolul cel mai important il are hipotalamusul. Secretia hipotalamica este influentata direct pe cale nervoasa, prin stimuli de la sistemul limbic, sau reflex, prin stimuli de la receptori.
Enciclopedie de biologie, Editura ALL