Enciclopedia clopotel
Glandele suprarenale
Sunt glande mici, perechi, situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi. Ele sunt alcatuite din doua zone de origine, structura si functie diferita: zona corticala sau corticosuprarenala si zona medulara sau medulosuprarenala .
a) Zona corticala sau corticosuprarenala (CSR) este de origine mezodermica, formata din celule epiteliale dispuse in cordoane si separate prin sinusuri venoase. Dupa modul cum se dispun cordoanele de celule glandulare, corticosuprarenala se imparte in trei zone: glomerulara, fasciculata si reticulata. Ea secreta trei categorii de hormoni steroizi: mineralocorticoizi, glucocorticoizi si sexosteroizi. Mineralocorticoizii au ca reprezentant principal aldosteronul, cu rol in reglarea metabolismului mineral.El determina reabsorbtia Na+ si eliminarea potasiului K+ la nivelul tubulilor distali si colectori ai nefronilor.
Astfel, se mentine echilibrul acidobazic si presiunea osmotica normala a mediului intern. Hipersecretia acestor hormoni determina absorbtia suplimentara de CI" si HC032~, iar hiposecretia determina acidoza. Reglarea secretiei se face prin stimularea glandei de catre sodiul si potasiul sangvin prin ACTH si prin renina (hormon secretat de catre aparatul glomerular al nefronilor renali). Glucocorticoizii reprezentati prin cortizol, intervin in principal in metabolismul intermediar al glucidelor. El stimuleaza gluconeogeneza (sinteza glucidelor din aminoacizi sau lipide la nivel hepatic).
Activeaza catabolismul proteic cu exceptia celui din celulele hepatice. Intervin si in metabolismul lipidic, prin mobilizarea acizilor grasi din tesutul adipos. Factorii de stres activeaza sistemul hipotalamo-hipofizi-cortico-suprarenalian, declansand secretii crescute de hormoni glucocorticoizi. Secretia de glucocorticoizi este subcontrolul hipotalamusului. Stimulul pentru secretie il reprezinta ACTH. Hormonii sexosteroizi sunt asemanatori celor secretati de gonade, a caror actiune o completeaza, contribuind in special la aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare. Acestea diferentiaza cele doua sexe prin: dezvoltarea specifica a musculaturii, depunerile lipidice, pilozitate caracteristica, timbrul vocii etc. Reglarea secretiei de hormoni corticosuprarenali se face printr-un mecanism hipotalamo-hipofizar de tip feedback, in care un rol important il joaca ACTH-ul.
b) Zona medulara sau medulosuprerenala (MSR) are origine mezodermica, este formata din celule glandulare de forma poligonala, dispuse in cordoane scurte care limiteaza capilarele sinusoide venoase si arteriale. Ea secreta doi hormoni: adrenalina si noradrenalina, care sunt mediatori chimici ai sistemului nervos vegetativ simpatic.Actiunea lor principala se manifesta la nivelul metabolismului, determinand: glicogenoliza si hiperglicemie, mobilizarea grasimilor din depozite si catabolizarea acizilor grasi; tahicardie, vasoconstrictie si hipertensiune; relaxarea musculaturii netede a peretilor tubului digestiv, contractia sfincterelor si inhibarea majoritatii secretiilor digestive.
Stresul si suprasolicitarile (efort fizic, frig, tensiune nervoasa etc.) stimuleaza secretia medulosuprarenalei. in stari de stres, cu care organismul este obisnuit, creste secretia de noradrenalina, iar in cele neobisnuite creste secretia de adrenalina. in acest fel, medulosuprarenala exercita un rol important in adaptarea organismului la agresiuni interne sau externe. Reglarea secretiei medulosuprarenalei se face prin sistemul nervos simpatic si nivelul glicemiei.
a) Zona corticala sau corticosuprarenala (CSR) este de origine mezodermica, formata din celule epiteliale dispuse in cordoane si separate prin sinusuri venoase. Dupa modul cum se dispun cordoanele de celule glandulare, corticosuprarenala se imparte in trei zone: glomerulara, fasciculata si reticulata. Ea secreta trei categorii de hormoni steroizi: mineralocorticoizi, glucocorticoizi si sexosteroizi. Mineralocorticoizii au ca reprezentant principal aldosteronul, cu rol in reglarea metabolismului mineral.El determina reabsorbtia Na+ si eliminarea potasiului K+ la nivelul tubulilor distali si colectori ai nefronilor.
Astfel, se mentine echilibrul acidobazic si presiunea osmotica normala a mediului intern. Hipersecretia acestor hormoni determina absorbtia suplimentara de CI" si HC032~, iar hiposecretia determina acidoza. Reglarea secretiei se face prin stimularea glandei de catre sodiul si potasiul sangvin prin ACTH si prin renina (hormon secretat de catre aparatul glomerular al nefronilor renali). Glucocorticoizii reprezentati prin cortizol, intervin in principal in metabolismul intermediar al glucidelor. El stimuleaza gluconeogeneza (sinteza glucidelor din aminoacizi sau lipide la nivel hepatic).
Activeaza catabolismul proteic cu exceptia celui din celulele hepatice. Intervin si in metabolismul lipidic, prin mobilizarea acizilor grasi din tesutul adipos. Factorii de stres activeaza sistemul hipotalamo-hipofizi-cortico-suprarenalian, declansand secretii crescute de hormoni glucocorticoizi. Secretia de glucocorticoizi este subcontrolul hipotalamusului. Stimulul pentru secretie il reprezinta ACTH. Hormonii sexosteroizi sunt asemanatori celor secretati de gonade, a caror actiune o completeaza, contribuind in special la aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare. Acestea diferentiaza cele doua sexe prin: dezvoltarea specifica a musculaturii, depunerile lipidice, pilozitate caracteristica, timbrul vocii etc. Reglarea secretiei de hormoni corticosuprarenali se face printr-un mecanism hipotalamo-hipofizar de tip feedback, in care un rol important il joaca ACTH-ul.
b) Zona medulara sau medulosuprerenala (MSR) are origine mezodermica, este formata din celule glandulare de forma poligonala, dispuse in cordoane scurte care limiteaza capilarele sinusoide venoase si arteriale. Ea secreta doi hormoni: adrenalina si noradrenalina, care sunt mediatori chimici ai sistemului nervos vegetativ simpatic.Actiunea lor principala se manifesta la nivelul metabolismului, determinand: glicogenoliza si hiperglicemie, mobilizarea grasimilor din depozite si catabolizarea acizilor grasi; tahicardie, vasoconstrictie si hipertensiune; relaxarea musculaturii netede a peretilor tubului digestiv, contractia sfincterelor si inhibarea majoritatii secretiilor digestive.
Stresul si suprasolicitarile (efort fizic, frig, tensiune nervoasa etc.) stimuleaza secretia medulosuprarenalei. in stari de stres, cu care organismul este obisnuit, creste secretia de noradrenalina, iar in cele neobisnuite creste secretia de adrenalina. in acest fel, medulosuprarenala exercita un rol important in adaptarea organismului la agresiuni interne sau externe. Reglarea secretiei medulosuprarenalei se face prin sistemul nervos simpatic si nivelul glicemiei.
Enciclopedie de biologie, Editura ALL