Enciclopedia clopotel

Reglarea circulatiei sangelui

Sangele isi poate indeplini esentialul sau rol de mediu intern numai prin faptul ca este intr-o permanenta circulatie. Dar cum necesitatile organismului nu sunt mereu acelasi, ci depind de activitatile pe care el le indeplineste, este necesar ca si circulatia sangelui sa se modifice, astfel incat sa poata satisface pe deplin cerintele de fiecare clipa a tesuturilor si organelor. O asemenea reglare este posibila, deoarece atat activitatea inimii, cat si cea a vaselor de sange sunt controlare in permanenta: pe de o parte pe cale nervoasa, iar pe de alta parte pe cale umorala.

Reglarea nervoasa
Atat inima, cat si vasele sangvine poseda o bogata inervatie vegetativa simpatica si parasimpatica. in peretele atriului drept, in vecinatatea nodulului sinusal, se gaseste un plex nervos care cuprinde si neuroni ganglionari. La baza ventriculelor, in apropierea nodului atrioventricular se afla, de asemenea, un plex cu un ganglion nervos. De la aceste doua plexuri se distribuie foarte numeroase fibre in toata masa miocardului.

La aceste formatiuni nervoase proprii inimii (intrinseci) se distribuie foarte numeroase terminatii ale fibrelor nervilor cardiaci (extrinseci). Nervii cardiaci sunt formati din fibre simpatice, care isi au originea in coarnele laterale ale maduvei cervicale si dorsale superioare, si fibre parasimpatice, care se desprind din nervul vag. Vagul drept se conecteaza cu plexul atrial, iar vagul stang cu cel atrioventricular.

Vasele sangvine au, de asemenea, o dubla inervatie vegetativa. Inervatia simpatica este asigurata prin fibre postganglionare, care isi au originea in diferiti ganglioni nervosi, iar la acestea vin fibre preganglionare de la centri vegetativi din maduva dorsolombara. Cat priveste inervatia parasimpatica, aceasta este reprezentata: in partea superioara a corpului, prin unele fibre ale nervului vag, iar in cea inferioara prin fibre cu origine in maduva sacrala.

Reflexele cardiovasculare
S-a aratat mai inainte ca inima indeplineste o activitate ritmica automata, datorita impulsurilor care iau nastere in nodul sinusal. De aceea, chiar daca este scoasa din organism, ea continua sa „bata" ritmic. Vasele sangvine pot manifesta, de asemenea, fenomene de motricitate, ca urmare a unor actiuni excitatoare sau inhibitoare locale asupra musculaturii lor.

Aceste activitati automate pot fi influentate insa in mod considerabil prin inervatia sistemului nervos. intr-adevar, a trecut mai mult de un secol de cand s-a descoperit ca prin excitarea nervului vag se provoaca rarirea sau chiar oprirea temporara a batailor inimii. Ulterior s-a constatat ca prin excitarea nevilor simpatici, care isi au originea in ganglionul cervical inferior (stelat), se provoaca un fenomen invers, deci accelerarea batailor inimii. Acelasi fenomene se pot obtine si sub actiunea mediatorilor chimici corespunzatori adica: acetilcolina provoaca inhibitia activitatii inimii, pe cand adrenalina are o actiune stimulatoare.
 
Ca regula generala, cele doua componente nervoase vegetative produc efecte asemanatoare si asupra vaselor sangvine contractile, pe cale parasimpatica obtinandu-se o inhibitie a tonusului muscular - si deci o vasodilatatie - iar pe cale simpatica o intensificare a acesteia si, prin urmare, o vasoconstrictie. Exceptie de la aceasta regula fac numai vasele care iriga miocardul (arterele coronare), asupra carora efectele neurovegetative sunt exact opuse celor aratate mai sus. In conditiile relatiilor fiziologice normale din organism, controlul sistemului nervos asupra inimii si vaselor sangvine se efectueaza prin mecanisme reflexe (neconditionate si conditionate).

Principalii centri in care se inchid aceste reflexe se gasesc in portiunea bulbara a trunchiului cerebral. Asupra centrilor bulbari reglatori ai circulatiei pot avea o influenta considerabila si impulsurile care le parvin de la diferiti alti centri nervosi si mai ales de la centrii vegetativi superiori din hipotalamus, precum si de la scoarta emisferelor cerebrale. Sunt bine cunoscute efectele  produse asupra inimii de unele stari de excitatie ale nervilor superior, de pilda cele provocate elevilor la verificarea cunostintelor sau cu ocazia unei manifestari in public.

Reglarea umorala
Circulatia sangelui poate fi profund influentata si prin inervatia directa sau indirecta a unor factori chimici prezenti chiar in compozitia acestuia. Am aratat deja ca adrenalina (secretata de medulosuprarenala) provoaca efecte comparative cu cele obtinute prin excitarea sistemului nervos simpatic. Efectele contrare se obtin sub actiunea unui hormon pancreatic (vagotonina).

Intre reglarea nervoasa si cea umorala exista stranse corelatii. Ca regula generala, efectele imediate asupra circulatiei se produc pe cale reflexa, iar cele de durata sunt obtinute prin intermediul factorilor umorali, deci indirect, intrucat mobilizarea acestora se face, de asemenea, in prima instanta pe cale nervoasa. Prin urmare, rolul conducator in procesele fiziologice de reglare a circulatiei sangelui il are sistemul nervos.

Din aceasta cauza, orice tulburare a raporturilor dintre centrii regulatori ai circulatiei si ceilalti centri nervosi poate aduce dupa sine si dereglari mai mult sau mai putin grave ale activitatii inimii si ale motricitatii vaselor. Un exemplu concludent despre consecintele tulburarii raporturilor dintre acesti centri ne este oferit de boala hipertonica.

Enciclopedie de biologie, Editura ALL