Enciclopedia clopotel
Reglarea respiratiei
Miscarile respiratorii sunt reglate si perfect adaptate la nevoile organismului. Regla rea se face pe cale nervoasa si umorala.
Reglarea nervoasa
Principalii centri ai reflexelor respiratorii se gasesc in trunchiul cerebral. Ei sunt situati in bulb si sunt alca tuiti dintr-o componenta ins piratorie si una expiratorie. in punte se afla un alt centru numit centrul pneumotaxic (centrul reglator al centrilor bulbari). Toti centrii au o organizare bilaterala.
Cand centrii inspiratori sunt in activitate, prin nervii motori se trimit influxuri la muschii inspiratori, care intra in contractie. Activitatea centrilor inspiratori este ritmic inhibata prin intrarea in actiune a centrilor expiratori, muschii nu mai primesc stimuli si se relaxeaza, producandu-se expiratia.
Reglarea reflexa a respiratiei este asigurata de influxuri care pornesc din alveolele pulmonare si ajung Ia centrii respiratori pe calea nervilor vagi. Un dus rece poate provoca pentru scurt timp oprirea reflexa a respiratiei (apnee); mucoasa nasului si a traheei excitate provoaca, pe cale reflexa, stranutul sau tusea, care sunt considerate acte respiratorii modificate.
Prin intermediul centrului pneumotaxic, etajele nervoase superioare intervin in reglarea si adaptarea respiratiei. Scoarta cerebrala controleaza si coordoneaza functia respiratorie. in emotii, frecventa respiratiei creste; dimpotriva, spaima puternica poate provoca o scurta oprire.
Reglarea umorala se manifesta prin actiunea pe care concentratia sangvina a gazelor respiratorii (oxigen si C02) o exercita asupra centrilor respiratori. Cresterea concentratiei de C02 si scaderea concentratiei de oxigen stimuleaza centrii respiratori, ducand la cresterea frecventei si amplitudinii respiratiei. Dioxidului de carbon i s-a acordat un rol mai important, centrii respiratori fiind mai sensibili la variatii mici ale concentratiilor C02 in sange.
Reglarea nervoasa
Principalii centri ai reflexelor respiratorii se gasesc in trunchiul cerebral. Ei sunt situati in bulb si sunt alca tuiti dintr-o componenta ins piratorie si una expiratorie. in punte se afla un alt centru numit centrul pneumotaxic (centrul reglator al centrilor bulbari). Toti centrii au o organizare bilaterala.
Cand centrii inspiratori sunt in activitate, prin nervii motori se trimit influxuri la muschii inspiratori, care intra in contractie. Activitatea centrilor inspiratori este ritmic inhibata prin intrarea in actiune a centrilor expiratori, muschii nu mai primesc stimuli si se relaxeaza, producandu-se expiratia.
Reglarea reflexa a respiratiei este asigurata de influxuri care pornesc din alveolele pulmonare si ajung Ia centrii respiratori pe calea nervilor vagi. Un dus rece poate provoca pentru scurt timp oprirea reflexa a respiratiei (apnee); mucoasa nasului si a traheei excitate provoaca, pe cale reflexa, stranutul sau tusea, care sunt considerate acte respiratorii modificate.
Prin intermediul centrului pneumotaxic, etajele nervoase superioare intervin in reglarea si adaptarea respiratiei. Scoarta cerebrala controleaza si coordoneaza functia respiratorie. in emotii, frecventa respiratiei creste; dimpotriva, spaima puternica poate provoca o scurta oprire.
Reglarea umorala se manifesta prin actiunea pe care concentratia sangvina a gazelor respiratorii (oxigen si C02) o exercita asupra centrilor respiratori. Cresterea concentratiei de C02 si scaderea concentratiei de oxigen stimuleaza centrii respiratori, ducand la cresterea frecventei si amplitudinii respiratiei. Dioxidului de carbon i s-a acordat un rol mai important, centrii respiratori fiind mai sensibili la variatii mici ale concentratiilor C02 in sange.
Enciclopedie de biologie, Editura ALL