Enciclopedia clopotel
Inima
Inima pompeaza sange in intregul corp, asigurand oxigen si hrana organelor si tesuturilor, aproximativ de marimea unui pumn este situata in partea superioara a corpului, in spatele cutiei toracice, fiind aproape inconjurata de plamani. Inima nu este o simpla pompa; ea este alcatuita din doua pompe asezate una langa cealalta, fiind separate de un perete gros si rezistent numit sept. Cele doua parti bat in armonie una cu cealalta, partea din stanga a inimii pompeaza sange cu un continut scazut de oxigen spre plamani, prin intermediul scurtelor artere pulmonare. In plamani sangele colecteaza o rezerva noua de oxigen, apoi se intoarce in partea stanga a inimii prin intermediul venelor pulmonare.
Partea stanga a inimii este mai mare decat cea dreapta si are multe fibre musculare. De aici sangele cu oxigen este transportat prin aorta in tot corpul pana la degetele de la maini si picioare. Dupa ce are loc schimbul de gaze, sangele se intoarce la inima prin vene, apoi trece in cavitatea dreapta de unde va fi trimis la plamani.Fiecare din cele doua cavitati ale inimii este bicamerala:
- camera superioara, asemanatoare cu o punga groasa si elastica - atriu - are functia unei "camere de asteptare" pentru sange
- camera inferioara are pereti mai grosi si mai multe fibre musculare - ventricul - produce presiunea necesara pentru ca sangele sa fie expulzat in artere.
Intre fiecare atriu si fiecare ventricul se afla o valva. Valvele determina sangele sa circule in directia corecta, de asemenea exista valve la fiecare ventricul, prin care sangele patrunde in arterele principale: valva pulmonara in dreapta (spre plamani) si valva aortica in partea stanga. Faza de contractie se numeste sistola. In aceasta faza ventriculele se contracta puternic, fortand sangele sa curga in artere prin valva pulmonara si aortica. Inima unui adult are aproximativ 5 litri de sange pe care inima ii pompeaza fara oprire intr-un circuit neintrerupt.
Muschiul care alcatuieste masa inimii - muschiul cardiac sau miocard - nu oboseste niciodata, se contracta fara oprire de aproximativ 150 de ori pe minut. In timp ce pompeaza inima devine mai mare iar apoi mai mica la fiecare bataie, miscarile sunt line datorita invelisului alunecos si umed - pericard. Interiorul inimii este protejat de sangele ce curge prin el cu presiune mare de un invelis special - endocard. Vasele capilare duc sangele in fiecare parte a muschiului inimii. Inima are propriile vase de sange numite artere coronariene, care se ramifica din artera principala - aorta - inaintea intrarii in inima.
Inima este un organ muscular cavitar de dimensiuni mari, situat in regiunea mediana a toracelui. Are o greutate de aproximativ 340 g la barbati si ceva mai putin la femei. Functia inimii este de a pompa sangele in doua circulatii separate. In primul rand, pompeaza sangele catre artere prin aorta, principala aorta a organismului. Sangele ajunge la organe si tesuturi, furnizandu-le oxigen si substante nutritive. Dupa aceea, sangele se reintoarce la inima prin vene, oxigenul din el fiind complet absorbit. Inima pompeaza sangele in al doilea circuit, de aceasta data catre plamani, pentru a inlocui oxigenul. Dupa aceea, sangele incarcat cu oxigen este retrimis catre inima.
Inima are patru camere principale, care asigura functia de pompa. Fiecare dintre ele are pereti musculari care se contracta pentru a asigura circulatia sangelui. Ventriculul stang are cei mai grosi pereti, intrucat pompeaza cea mai mare cantitate de sange. Camerele inimii sunt aranjate in perechi, fiecare avand un atriu cu perete subtire, ce primeste sangele de la vene. Fiecare atriu pompeaza sangele printr-o valva in ventricul, ce are peretii mai grosi, care, la randul lui, il pompeaza intr-o artera principala. Cele doua atrii se gasesc in spatele si deasupra celor doua ventricule. Portiunile din perete care le separa sunt denumite septuri:interatrial si interventricular.
Mecanismul de functionare
Sangele revine la inima de la plamani prin venele pulmonare, aducand o noua cantitate de oxigen. Patrunde in atriul stang, care se contracta si impinge sangele, printr-o valva denumita valva mitrrala, in ventriculul stang. Dupa aceea, ventriculul stnag se contracta si, in acest timp, valva mitrala se inchide, astfel incat sangele poate trece numai catre aorta prin valvele aortice deschise. Sangele ajunge la tesuturi, unde elibereaza oxigenul.
Sangele se reintoarce la inima din jumatatea inferioara a corpului prin vena cava inferioara, iar din jumatatea superioara a corpului prin vena cava superioara. Patrunde in atriul drept, acesta se contracta si sangele trece in ventriculul drept prin valva tricuspida. Contractia ventriculului drept expulzeaza sangele in artera pulmonara prin valvele pulmonare, catre plamani, de unde preia o noua cantitate de oxigen. Se intoarce apoi la inima prin venele pulmonare, pentru un nou ciclu. Acest proces este repetat de 50-60 de ori in fiecare minut.
Ritmul cardiac
Cu fiecare bataie a inimii, cele doua atrii se contracta impreuna si incarca ventriculii cu sange. Dupa aceea are loc contractia ventriculelor. Sincronizarea acestor contractii este dependenta de un sistem electric de control al ritmului. Principalul centru de control este nodul sinoatrial, din atriul drept. De aici, impulsurile sunt conduse la cele doua atrii, determinand contractia acestora.
Vasele sangvine
Arterele si venele sunt cele doua tipuri de vase sangvine mari din organism. Arterele transporta sangele de la inima la tesuturi, in timp ce venele transporta sangele pe drumul de intoarcere. Principala cavitate a inimii, ventriculul stang, expulzeaza sangele in principala artera din organism - aorta. Primele ramuri ale aortei se desprind din ea imediat ce paraseste inima. Ele sunt arterele coronare, ce asigura aportul de sange la inima.
Aproape imediat dupa desprinderea din aorta, artera coronara stanga da nastere la doua ramuri. De aceea, de fapt, exista trei artere coronare: cea dreapta si cele doua ramuri ale arterei stangi. Traiectul lor acopera aproape toata suprafata inimii, asigurand aportul de sange la fiecare zona. Restul arterelor transporta sangele la toate celelalte parti ale organismului, dand nastere, mai intai, unor ramuri denumite arteriole si, in final, capilarelor.
Partea stanga a inimii este mai mare decat cea dreapta si are multe fibre musculare. De aici sangele cu oxigen este transportat prin aorta in tot corpul pana la degetele de la maini si picioare. Dupa ce are loc schimbul de gaze, sangele se intoarce la inima prin vene, apoi trece in cavitatea dreapta de unde va fi trimis la plamani.Fiecare din cele doua cavitati ale inimii este bicamerala:
- camera superioara, asemanatoare cu o punga groasa si elastica - atriu - are functia unei "camere de asteptare" pentru sange
- camera inferioara are pereti mai grosi si mai multe fibre musculare - ventricul - produce presiunea necesara pentru ca sangele sa fie expulzat in artere.
Intre fiecare atriu si fiecare ventricul se afla o valva. Valvele determina sangele sa circule in directia corecta, de asemenea exista valve la fiecare ventricul, prin care sangele patrunde in arterele principale: valva pulmonara in dreapta (spre plamani) si valva aortica in partea stanga. Faza de contractie se numeste sistola. In aceasta faza ventriculele se contracta puternic, fortand sangele sa curga in artere prin valva pulmonara si aortica. Inima unui adult are aproximativ 5 litri de sange pe care inima ii pompeaza fara oprire intr-un circuit neintrerupt.
Muschiul care alcatuieste masa inimii - muschiul cardiac sau miocard - nu oboseste niciodata, se contracta fara oprire de aproximativ 150 de ori pe minut. In timp ce pompeaza inima devine mai mare iar apoi mai mica la fiecare bataie, miscarile sunt line datorita invelisului alunecos si umed - pericard. Interiorul inimii este protejat de sangele ce curge prin el cu presiune mare de un invelis special - endocard. Vasele capilare duc sangele in fiecare parte a muschiului inimii. Inima are propriile vase de sange numite artere coronariene, care se ramifica din artera principala - aorta - inaintea intrarii in inima.
Inima este un organ muscular cavitar de dimensiuni mari, situat in regiunea mediana a toracelui. Are o greutate de aproximativ 340 g la barbati si ceva mai putin la femei. Functia inimii este de a pompa sangele in doua circulatii separate. In primul rand, pompeaza sangele catre artere prin aorta, principala aorta a organismului. Sangele ajunge la organe si tesuturi, furnizandu-le oxigen si substante nutritive. Dupa aceea, sangele se reintoarce la inima prin vene, oxigenul din el fiind complet absorbit. Inima pompeaza sangele in al doilea circuit, de aceasta data catre plamani, pentru a inlocui oxigenul. Dupa aceea, sangele incarcat cu oxigen este retrimis catre inima.
Inima are patru camere principale, care asigura functia de pompa. Fiecare dintre ele are pereti musculari care se contracta pentru a asigura circulatia sangelui. Ventriculul stang are cei mai grosi pereti, intrucat pompeaza cea mai mare cantitate de sange. Camerele inimii sunt aranjate in perechi, fiecare avand un atriu cu perete subtire, ce primeste sangele de la vene. Fiecare atriu pompeaza sangele printr-o valva in ventricul, ce are peretii mai grosi, care, la randul lui, il pompeaza intr-o artera principala. Cele doua atrii se gasesc in spatele si deasupra celor doua ventricule. Portiunile din perete care le separa sunt denumite septuri:interatrial si interventricular.
Mecanismul de functionare
Sangele revine la inima de la plamani prin venele pulmonare, aducand o noua cantitate de oxigen. Patrunde in atriul stang, care se contracta si impinge sangele, printr-o valva denumita valva mitrrala, in ventriculul stang. Dupa aceea, ventriculul stnag se contracta si, in acest timp, valva mitrala se inchide, astfel incat sangele poate trece numai catre aorta prin valvele aortice deschise. Sangele ajunge la tesuturi, unde elibereaza oxigenul.
Sangele se reintoarce la inima din jumatatea inferioara a corpului prin vena cava inferioara, iar din jumatatea superioara a corpului prin vena cava superioara. Patrunde in atriul drept, acesta se contracta si sangele trece in ventriculul drept prin valva tricuspida. Contractia ventriculului drept expulzeaza sangele in artera pulmonara prin valvele pulmonare, catre plamani, de unde preia o noua cantitate de oxigen. Se intoarce apoi la inima prin venele pulmonare, pentru un nou ciclu. Acest proces este repetat de 50-60 de ori in fiecare minut.
Ritmul cardiac
Cu fiecare bataie a inimii, cele doua atrii se contracta impreuna si incarca ventriculii cu sange. Dupa aceea are loc contractia ventriculelor. Sincronizarea acestor contractii este dependenta de un sistem electric de control al ritmului. Principalul centru de control este nodul sinoatrial, din atriul drept. De aici, impulsurile sunt conduse la cele doua atrii, determinand contractia acestora.
Vasele sangvine
Arterele si venele sunt cele doua tipuri de vase sangvine mari din organism. Arterele transporta sangele de la inima la tesuturi, in timp ce venele transporta sangele pe drumul de intoarcere. Principala cavitate a inimii, ventriculul stang, expulzeaza sangele in principala artera din organism - aorta. Primele ramuri ale aortei se desprind din ea imediat ce paraseste inima. Ele sunt arterele coronare, ce asigura aportul de sange la inima.
Aproape imediat dupa desprinderea din aorta, artera coronara stanga da nastere la doua ramuri. De aceea, de fapt, exista trei artere coronare: cea dreapta si cele doua ramuri ale arterei stangi. Traiectul lor acopera aproape toata suprafata inimii, asigurand aportul de sange la fiecare zona. Restul arterelor transporta sangele la toate celelalte parti ale organismului, dand nastere, mai intai, unor ramuri denumite arteriole si, in final, capilarelor.