Revolutia Americana

Revolutia americana reprezinta procesul de separare a celor 13 colonii americane de patria-mama engleza, desfasurat concomitent cu transformarea politica si institutionala care a dus la constituirea (4.VII. 1776) Statelor Unite ale Americii.

Originile revolutiei

La sfarsitul razboiului de sapte ani (v.), coroana engleza a trebuit sa faca fata problemei organizarii si apararii noilor si intinselor teritorii americane dobandite prin pacea de la Paris (1763). La inasprirea de mai tarziu a unui control, deja prea rigid, al economiei si al schimburilor comerciale din colonii, conform criteriilor mercantiliste (interdictia de a infiinta fabrici locale si de a face un comert profitabil cu insulele caraibiene; exportul doar in Anglia al tuturor marfurilor coloniale), regele George III a adaugat interdictia pentru colonisti de a trece dincolo de Muntii Apalasi, astfel incat sa se puna capat ostilitatilor cu pieile-rosii si sa poata fi demobilizata costisitoarea armata care apara granitele de la Apus.

Introducerea unor noi indatoriri fiscale, prin Legea asupra tiparului (taxa pe documente, carti, ziare, calendare din 1765) i-a facut pe reprezentantii a noua colonii conduse de Virginia sa se reuneasca intr-un congres la New York (StampAct Congress, 1765). Invocand principiul "nici o taxa fara acordul reprezentantilor", congresul a inaintat cererea ca toate dispozi-tiunile fiscale privind teritoriile de peste mari sa aiba acceptul adunarilor americane.

Prima opozitie organizata

Prin Legea declaratiei (11.1766), parlamentul englez a abrogat impunerea indirecta, rezervandu-si, cu toate acestea, dreptul sau deplin de a impune taxe si de a legifera in orice problema referitoare la colonii. Indata dupa aceea, cancelarul Townshend, pentru a recupera neplata sumelor prevazute, a inasprit considerabil taxele pe bunurile importate de coloni care, ca riposta, au organizat un boicot al marfurilor englezesti. In 1770, ca riposta la decretul adoptat de Camera Reprezentantilor din Massachusetts, decret prin care se afirma ca dispozitiile vamale sunt nelegale, guvernatorul englez a dizolvat adunarea si a pus orasul Boston sub ocupatie militara. Totusi, in fata pierderilor provocate de boicot, guvernul britanic a decis abolirea taxelor.

Congresele continentale

In tentativa de salvare de la faliment a Companiei Indiilor Orientale, in 1773, parlamentul i-a garantat acesteia monopolul comercial pentru toate teritoriile engleze, ducand la protestul comerciantilor americani care s-a soldat cu distrugerea unei mari incarcaturi de ceai in portul orasului Boston (Boston Tea Party, XII. 1773). Atunci, guvernatorul englez a declarat starea de asediu si suspendarea functiilor adunarii reprezentantive (Legile coercitive, II. 1774); au urmat tulburari violente si a aparut un guvern al orasenilor care nu recunostea autoritatea si dispozitiile regale ca legitime; actiunea a fost preluata de multe alte orase. In septembrie 1774, 52 de delegati din 12 colonii (toate, mai putin Georgia) reuniti la Philadelphia in primul Congres continental, au decis incetarea tuturor operatiunilor comerciale dinspre si spre Anglia, pana la recunoasterea drepturilor organelor reprezentative americane. Vestea atacarii orasului Boston, centru al revoltei, de catre trupele regale a dus la depasirea tuturor retinerilor si la formarea unei armate continentale care a fost pusa sub comanda lui George Washington. Astfel inzbucneste razboiul de independenta.