Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X

sistemul muscular muschii scheletici

Enciclopedia Clopotel
Adauga Articol
Muschii scheletici
Muschii scheletici


Constituie componentele active ale sistemului locomotor. Sunt muschi striati, iar constructia acestora se efectueaza la comanda directa a sistemului nervos central (SNC). Forma si dimensiunea muschilor scheletici sunt variate: fusiforma, circulara, care poarta si denumirea de orbiculara, cand se gaseste in jurul orificiilor orbitare, nazale, bucal si sfincter, in cazul cand inchide o cavitate a unui organ (sfincterul piloric). Pot avea si alte forme geometrice: trapezoidala, triunghiulara, dreptunghiulara etc. Dupa dimensiunea care predomina, muschii pot fi ca si in cazul oaselor: lungi, lati, scurti. Dupa numarul capetelor de fixare pot fi: cu un singur capat, cu doua capete (biceps), cu trei capete (triceps), cu patru capete (cvadriceps). Sunt muschi care se prind numai cu un capat de os, iar cu celalalt pe tegument. Ei se numesc muschi cutanati (ex., muschii mimicii).

La un muschi scheletic se disting o parte carnoasa numita corp muscular si doua extremitati numite tendoane: una prin care se fixeaza de osul imobil in timpul contractiei numita origine si alta prin care se prinde de osul mobil numita insertie. Originea si insertia se realizeaza prin intermediul tendoanelor, formatiuni alcatuite din tesut conjunctiv fibros, albe-sidefii, cilindrice sau turtite (aponevroze). Corpul muschiului este invelit intr-o teaca conjunctiva numita perimisium extern,care se prelungeste in grosimea muschiului prin perimisium intern, care formeaza septuri care inconjoara fasciculele de fibre musculare. Fiecare fibra musculara striata este inconjurata de endomisium ce se suprapune sarcolemei.

Peste perimisium extern, invelind muschiul in totalitatea lui (corpul si tendoanele), se afla o membrana conjunctiva numita fascie. Fibra musculara striata este un sincitiu, alcatuit dintr-o membrana foarte fina, numita sarcolema, un mare numar de nuclei, localizati sub membrana, o substanta omogena numita sarcoplasma si un mare numar de fibrile denumite miofibrile. Miofibrilele formeaza elementul contractii al fibrei. Ele sunt constituite dintr-o succesiune de discuri (benzi) clare (I) si discuri (benzi) intunecate (A). Discurile sunt situate la acelasi nivel pe miofibrilele apropiate, conferind aspectul striat transversal, caracteristic fibrelor musculare scheletice.

Fiecare din cele doua benzi este subimpartita prin banda H luminoasa, situata in mijlocul discului intunecat si prin membrana Z situata in mijlocul discului clar. intr-o miofibrila, structurile cuprinse intre doua membrane Z succesive constituie un sarcomerunitatea morfofunctionala a miofibrilei. La microscopul electronic , miofibrileleapar formate din microfilamente contractile de doua feluri: unele groase, de miozina orientate paralel cu axul miofibrilar, formand discul intunecat (A), altele subtiri de actina, care formeaza discul clar (I).

Acestea se insera cu o extremitate pe membrana Z, iar cealalta extremitate patrunde intre filamentele miozinice pana in apropierea benzii H. Fiecare miofibrila este alcatuita din aproximativ 1.500 filamente de miozina si de doua ori mai multe filamente de actina. Fiecare filament de miozina este inconjurat de sase filamente de actina, iar discul clar (I) este constituit numai din filamente de actina. Vascularizarea muschilor scheletici Contractia musculara, mare consumatoare de energie, presupune aport de oxigen, utilizat in reactiile de oxidoreducere celulara.

Aprovizionarea cu oxigen este realizata printr-o vascularizatie abundenta. Arterele patrund transversal in muschi, iar capilarele se distribuie longitudinal, paralele cu fibrele musculare. in repaus este functionala o parte din capilare. Celelalte devin functionale odata cu cresterea debitului sangvin in timpul contractiilor. Venele au acelasi traseu ca si arterele. Vasele limfatice nu se extind in afara tecilor conjunctive. Inervatia muschilor scheletici in spatiul dintre fibrele musculare, se mai gasesc pe langa fibre conjunctive si capilare sangvine, limfatice si fibre nervoase.

Fibrele nervoase sunt de trei feluri: motorii, senzitive, vegetative.
  • Fibrele nervoase motorii vin de la coarnele anterioare ale maduvei spinarii si ajung la fiecare fibra musculara dupa ce strabat tesutul conjunctiv. Fiecare fibra nervoase motorii se termina in interiorul mus- chiului sub forma unor arborizatii, avand astfel posibilitatea de a stabili contactul cu mai multe fibre musculare. La locul de contact se formeaza o asa-numita placa motorie .

  • Fibrele nervoase senzitive isi au originea in ganglionii spinali sau neuronii senzitivi ai unor nervi cranieni si se termina in muschi, sub forma unor firisoare care se infasoara in jurul fibrelor si a fasciculelor de fibre musculare, formand fusul neuromuscular. Aceste terminatii nervoase sunt excitate in cursul proceselor fiziologice care au loc in muschi, iar de aici excitatia se propaga la centrii nervosi superiori.

  • Fibrele vegetative sunt de origine simpatica. Terminatiile acestor fibre se distribuie la nivelul peretilor vaselor sangvine din muschi, unde prin vasoconstrictie si vasodilatatie asigura debitul de sange in raport cu efortul muscular depus.

Compozitia biochimica a muschilor
Muschii contin o mare cantitate de apa (75%), substante minerale, substante organice,specifice lor, ca miozina, actina, actomiozina, precum si unele substante energetice caadenozintrifosfatul (ATP), fosfocreatina (PC), glicogenul si acidul lactic.

Enciclopedia de biologie, Editura ALL