Enciclopedia clopotel

Intestinul gros

El incepe cu o portiune mai dilatata, ca un fund de sac, numita cecum si se termina cu o portiune care coboara drept spre anus, numita rect. intre aceste extremitati se gaseste corpul intestinului gros sau colonul . Intre intestinul subtire si cecum se gaseste o bariera dubla (ileocecala), formata dintr-un sfincter si o valvula. Prin sfincter se regleaza trecerea continutului intestinului subtire in colon, deoarece el se gaseste in mod obisnuit in stare de contractie tonica si se relaxeaza numai din cand in cand (in mod reflex). Valvula ileocecala impiedica patrunderea materiilor fecale din colon in intestinul subtire.

Datorita acestei bariere duble se asigura, pe de o parte, digestia si absorbtia intestinala pana la sfarsit, iar pe de alta parte, sterilitatea continutului intestinal. in cecum se deschide si un scurt apendice, care este un organ rudimentar. Prin infectarea acestuia se ajunge la boala destul de frecventa cunoscuta sub denumirea de apendicita. Colonul are o structura asemanatoare cu cea a intestinului subtire, cu deosebirea ca lumenul este foarte larg. Musculatura colonului se gaseste in mod obisnuit in stare de relaxare. Corpul sau este divizat, prin niste membrane fibroconjunctive, in numeroase compartimente.

Se disting trei portiuni: ascendenta, pe partea dreapta pana in dreptul ficatului; transversala, trecand de la dreapta spre stanga, dedesubtul stomacului; descendenta, coborand din dreptul splinei pana la bazin. Acest organ nu este adaptat pentru digestie, ci pentru acumularea temporara a materiilor fecale, pentru absorbtia apei consumate sau secretate si pentru recuperarea eventualelor nutrimente neabsorbite la nivelul intestinului subtire. Rectul este portiunea terminala a intestinului gros.

Intre rect si colon se gaseste un sfincter care impiedica trecerea continua a materiilor fecale din colon in rect. Deschiderea lui se produce in mod reflex in anumite intervale, de regula in momentul pranzurilor. Rectul este in comunicare cu exteriorul prin orificiul anal, care se inchide prin doua sfinctere: unul intern, format din fibre netede si sub control nervos vegetativ, celalalt extern, cu musculatura striata, sub controlul vointei (cortical).

Enciclopedie de biologie, Editura ALL