Enciclopedia clopotel
Cavitatea bucala
Prin functiile de nutritie se realizeaza metabolismul organismului, adica schimburile materiale si energetice dintre organism si mediu, cat si transformarile din interiorul sau.Printre acestea exista de altfel o foarte stransa legatura. Din mediul extern, organismul isi procura in tot cursul vietii diferite substante, pe care apoi le supune unor transformari mai mult sau mai putin complicate in interiorul sau si, in sfarsit, produsii care rezulta din continua degradare a materiilor sunt eliminati la exterior. Sub denumirea de functii de nutritie se intelege: digestia, absorbtia, circulatia sangelui, respiratia si excretia. Toate acestea sunt in corelatie cu metabolismul.
Sistemul digestiv (aparatul digestiv) are ca rol prelucrarea prin procese mecanice si chimice a alimentelor, trecerea lor in organism prin procesul de absorbtie si eliminarea resturilor nefolositoare. Organele sale se dezvolta din endoderm, cu exceptia cavitatii bucale si anusului care se dezvolta din ectoderm. Sistemul digestiv se compune din: cavitatea bucala, faringe, esofag, stomac, intestinul subtire, intestinul gros si glandele anexe (salivare, ficatul, pancreasul).
Cavitatea bucala
Aceasta parte a tubului digestiv poate fi asemanata cu o camera, intrucat este reprezentata printr-un spatiu delimitat de o podea (planseul bucal), doi pereti laterali si o bolta Podeaua este acoperita de limba. Peretii sunt reprezentati prin obraji, a caror fata interna este in contact cu arcadele dentare. intre obraji si arcadele dentare exista un spatiu virtual, numit vestibul bucal. Bolta palatina este formata in partea anterioara de oasele palatine si maxilar (palatul dur), iar in partea posterioara - de o formatie musculomembranoasa, numita valul palatin (palatul moale), care prezinta pe linia mediana o portiune libera - omusorul (lueta). Interiorul cavitatii bucale este ocupat de arcadele dentare si de limba.
Arcadele dentare sunt reprezentate prin partile celor doua maxilare in care sunt infipti dintii. Dintii sunt formatiuni osoase special adaptate la masticatie. Din aceasta cauza, ei prezinta cel mai inalt grad de mineralizare si deci si duritatea maxima. Fiecare dinte are o portiune aparenta, numita coroana, si o radacina. Dupa forma coroanei lor, cei 32 de dinti ai unui adult pot fi impartiti in patru tipuri: incisivi (I = 8), canini (C = 4); premolari (PM = 8) si molari (M = 12). Dintii sunt dispusi simetric unii fata de altii pe cele doua arcade si fata de planul median (m):
Dintii nu se dezvolta toti in mod simultan, ci apar in mai multe etape, putandu-se distinge, totusi, doua dentitii caracteristice: dentitia de lapte si dentitia adulta. Ordinea de aparitie a dintilor „de lapte" este urmatoarea: la 6 luni - primii incisivi; la 9 luni urmatorii; la 1 an primii premolari; prima jumatatea a anului al 2-lea, caninii; in anul al 3-lea, ultimii premolari. Pana la urma aceasta dentitie ajunge la un numar de 20 de dinti. Ea dureaza pana la varsta de aproximativ sapte ani, cand incepe reinnoirea sa cu primii incisivi. La opt ani apar si ceilalti incisivi, la noua ani, primii premolari, la 11 ani, caninii si la 12 ani, ultimii premolari. Cat priveste molarii, primii apar la sase ani, urmatorii, la 11 ani si ultimii, cam la 20 de ani.
Structura dintelui
Un dinte complet dezvoltat poseda urmatoarele structuri :
• corpul dintelui (dentina), format dintr-o substanta proteica fundamentala, impregnata cu o mare cantitate de saruri de calciu;
• smaltul, cu un grad de mineralizare si mai mare decat dentina (94%), acopera si protejeaza coroana dintelui;
• cementul, care imbraca radacina dintelui;
• pulpa dentara, o formatie de origine dermala, care contine vase de sange, elemente conjunctive si fibre nervoase din ramurile mandibulara si maxilara ale trigemenului (V).
Limba este un organ musculos, care indeplineste functii mecanice si senzitive. Ea intervine in mod activ in: mestecarea alimentelor, inghitire si in fonatie (vorbire, cantat). La suprafata limbii se gasesc diferiti receptori, precum si organele gustative. Limba are o radacina fixata de mandibula si osul hioid, si un corp care este liber. La limita dintre corp si radacina, pe fata ei dorsala, se gasesc papile circumvalate, iar anterior de acestea, spre varful limbii, porneste un sant longitudinal. Aceasta fata dorsala este acoperita de papile filiforme si fungiforme care-i dau aspect catifelat. Fata anterioara a limbii este legata de mucoasa planseului bucal printr-o cuta a mucoasei numita fraul limbii.
De o parte si de alta a fraului limbii se deschid canalele glandelor:
a) glandele sublinguale, localizate dedesubtul limbii; orificiile canalelor se deschid pe micile ridicaturi care se gasesc de o parte si de alta a fraului limbii;
b) glande submaxilare, asezate in spatiul submandibular; canalele acestor glande se deschid in cavitatea bucala, impreuna cu acelea ale glandelor sublinguale;
c) glandele parotide, care se gasesc intre masele de muschi dintre cotul mandibulei si canalul auditiv extern; canalele se deschid in vestibulul bucal, in dreptul molarului al doilea superior. Din punct de vedere structural, toate aceste glande sunt formate din grupe de celule asezate in forma de boabe de strugure, care se numesc acini. Produsul de secretie al tuturor glandelor salivare constituie saliva.
Inervatia glandelor salivare
Contactul alimentelor cu receptorii bucali provoaca impulsuri care se propaga, prin fibre senzitive (ale nervilor cranieni V, VII si IX), la centrul salivar din formatiunea reticulata bulbara si de la acesta, pe cai motorii, parasimpatice (din nervul VII si din nervul IX), la glandele salivare, mobilizandu-le. Aceasta este calea reflexa neconditionata. Cat priveste calea reflexa conditionata, de la centrul salivar din bulb, se propaga impulsuri, pe de o parte, pe caile motorii, iar pe de alta parte, la talamus si apoi in aria gustativa din scoarta cerebrala.
Sistemul digestiv (aparatul digestiv) are ca rol prelucrarea prin procese mecanice si chimice a alimentelor, trecerea lor in organism prin procesul de absorbtie si eliminarea resturilor nefolositoare. Organele sale se dezvolta din endoderm, cu exceptia cavitatii bucale si anusului care se dezvolta din ectoderm. Sistemul digestiv se compune din: cavitatea bucala, faringe, esofag, stomac, intestinul subtire, intestinul gros si glandele anexe (salivare, ficatul, pancreasul).
Cavitatea bucala
Aceasta parte a tubului digestiv poate fi asemanata cu o camera, intrucat este reprezentata printr-un spatiu delimitat de o podea (planseul bucal), doi pereti laterali si o bolta Podeaua este acoperita de limba. Peretii sunt reprezentati prin obraji, a caror fata interna este in contact cu arcadele dentare. intre obraji si arcadele dentare exista un spatiu virtual, numit vestibul bucal. Bolta palatina este formata in partea anterioara de oasele palatine si maxilar (palatul dur), iar in partea posterioara - de o formatie musculomembranoasa, numita valul palatin (palatul moale), care prezinta pe linia mediana o portiune libera - omusorul (lueta). Interiorul cavitatii bucale este ocupat de arcadele dentare si de limba.
Arcadele dentare sunt reprezentate prin partile celor doua maxilare in care sunt infipti dintii. Dintii sunt formatiuni osoase special adaptate la masticatie. Din aceasta cauza, ei prezinta cel mai inalt grad de mineralizare si deci si duritatea maxima. Fiecare dinte are o portiune aparenta, numita coroana, si o radacina. Dupa forma coroanei lor, cei 32 de dinti ai unui adult pot fi impartiti in patru tipuri: incisivi (I = 8), canini (C = 4); premolari (PM = 8) si molari (M = 12). Dintii sunt dispusi simetric unii fata de altii pe cele doua arcade si fata de planul median (m):
M3 + PKL, + C3 +12 m IJ + CJ + PMJ + MJ
MJ + PMJ + CJ + IJ m I2 + C1 + PM2 + M3
MJ + PMJ + CJ + IJ m I2 + C1 + PM2 + M3
Dintii nu se dezvolta toti in mod simultan, ci apar in mai multe etape, putandu-se distinge, totusi, doua dentitii caracteristice: dentitia de lapte si dentitia adulta. Ordinea de aparitie a dintilor „de lapte" este urmatoarea: la 6 luni - primii incisivi; la 9 luni urmatorii; la 1 an primii premolari; prima jumatatea a anului al 2-lea, caninii; in anul al 3-lea, ultimii premolari. Pana la urma aceasta dentitie ajunge la un numar de 20 de dinti. Ea dureaza pana la varsta de aproximativ sapte ani, cand incepe reinnoirea sa cu primii incisivi. La opt ani apar si ceilalti incisivi, la noua ani, primii premolari, la 11 ani, caninii si la 12 ani, ultimii premolari. Cat priveste molarii, primii apar la sase ani, urmatorii, la 11 ani si ultimii, cam la 20 de ani.
Structura dintelui
Un dinte complet dezvoltat poseda urmatoarele structuri :
• corpul dintelui (dentina), format dintr-o substanta proteica fundamentala, impregnata cu o mare cantitate de saruri de calciu;
• smaltul, cu un grad de mineralizare si mai mare decat dentina (94%), acopera si protejeaza coroana dintelui;
• cementul, care imbraca radacina dintelui;
• pulpa dentara, o formatie de origine dermala, care contine vase de sange, elemente conjunctive si fibre nervoase din ramurile mandibulara si maxilara ale trigemenului (V).
Limba este un organ musculos, care indeplineste functii mecanice si senzitive. Ea intervine in mod activ in: mestecarea alimentelor, inghitire si in fonatie (vorbire, cantat). La suprafata limbii se gasesc diferiti receptori, precum si organele gustative. Limba are o radacina fixata de mandibula si osul hioid, si un corp care este liber. La limita dintre corp si radacina, pe fata ei dorsala, se gasesc papile circumvalate, iar anterior de acestea, spre varful limbii, porneste un sant longitudinal. Aceasta fata dorsala este acoperita de papile filiforme si fungiforme care-i dau aspect catifelat. Fata anterioara a limbii este legata de mucoasa planseului bucal printr-o cuta a mucoasei numita fraul limbii.
De o parte si de alta a fraului limbii se deschid canalele glandelor:
a) glandele sublinguale, localizate dedesubtul limbii; orificiile canalelor se deschid pe micile ridicaturi care se gasesc de o parte si de alta a fraului limbii;
b) glande submaxilare, asezate in spatiul submandibular; canalele acestor glande se deschid in cavitatea bucala, impreuna cu acelea ale glandelor sublinguale;
c) glandele parotide, care se gasesc intre masele de muschi dintre cotul mandibulei si canalul auditiv extern; canalele se deschid in vestibulul bucal, in dreptul molarului al doilea superior. Din punct de vedere structural, toate aceste glande sunt formate din grupe de celule asezate in forma de boabe de strugure, care se numesc acini. Produsul de secretie al tuturor glandelor salivare constituie saliva.
Inervatia glandelor salivare
Contactul alimentelor cu receptorii bucali provoaca impulsuri care se propaga, prin fibre senzitive (ale nervilor cranieni V, VII si IX), la centrul salivar din formatiunea reticulata bulbara si de la acesta, pe cai motorii, parasimpatice (din nervul VII si din nervul IX), la glandele salivare, mobilizandu-le. Aceasta este calea reflexa neconditionata. Cat priveste calea reflexa conditionata, de la centrul salivar din bulb, se propaga impulsuri, pe de o parte, pe caile motorii, iar pe de alta parte, la talamus si apoi in aria gustativa din scoarta cerebrala.
Enciclopedie de biologie, Editura ALL