Enciclopedia clopotel
Era primara (paleozoica)
A avut o durata de circa 360 milioane de ani, si cuprinde formatiuni de toate categoriile, multe dintre ele cu un bogat continut de resturi vegetale si animale. Paleozoicul se imparte in 6 perioade: cambrian, ordovician, silurian, devonian, carbonifer si permian. Suprafata Pamantului in aceasta era apare separata in cele doua mari domenii: uscatul continental si domeniul oceanic. Uscatul forma un corp aproape unitar, Pangaea, alcatuit din doua mari blocuri: Laurasia, la nord de ecuator, alcatuita din Laurentia si Eurasia (intinse peste actualele continente din emisfera nordica) si Gondwana, la sud de Ecuator, care unea intr-un singur bloc continentele din emisfera sudica. intre cele doua mari blocuri se intindeau apele unei mari interne, Marea Tethys. Restul suprafetei terestre a fost acoperit de apele Oceanului Planetar.
Era paleozoica a inceput cu perioada cambriana, cu o durata de 80 milioane de ani, bogata in fenomene geologice, climatice si biologice. Viata in cambrian este o continuare directa a celei din infracambrian, cu o imbogatire a formelor animale, dar cu o desfasurare numai in mediul acvatic, mai ales in mari putin adanci, de tip epicontinental (in apropierea si in interiorul uscatului) si mari adanci (de tip geosinclinal). Lumea vegetala era reprezentata in continuare prin talofite. In schimb in lumea animala au aparut clase si ordine noi de celenterate, de viermi inelati. Fosilele caracteristice, conducatoare in stadiul stratigrafiei cambrianului au lasat: artropodele (prin trilobiti prin stramosi ai arahnidelor, prin ostracode si protracheate); molustele, prin cele trei clase de lamelibranhiate, gasteropode si cefalopode (tipuri de Nautil, brahiopodele si forme vechi de echinoderme.
Ordovicianul (80 milioane de ani) este o continuare a cambrianului, mai bogat in evenimente geologice si biologice. in aceasta perioada apar primele cordate reprezentate prin forme inferioare de pesti (ciclostomi) si de pesti cu formatiuni tegumentare cornoase, in ordovician a inceput orogeneza caledoniana, dand nastere unui lant muntos care se intindea din vestul Americii peste Anglia, Tarile de Jos, Germania de Nord, Polonia, atingand si parti din teritoriul tarii noastre.
Silurianul (50 milioane de ani) este supus in intregime unor fenomene tectonice de incretire si de scufundari de teren. Orogeneza a afectat relieful terestru prin marile denivelari rezultate din incretirea muntilor caledonieni, iar prezenta muntilor a avut ca urmare schimbari in raporturile geologice, hidrografice si climatice, factori care au pus la incercare organismele din acel timp. Schimbarile de mediu exercita o actiune stresanta asupra organismelor, obligandu-le la noi adaptari si in cele din urma la transformari in cadrul evolutiei. Clima a trecut de la cea calda spre o clima mai uscata, spre secetoasa.
Relieful uscatului, bogat in lanturi muntoase, lipsit de orice vegetatie, a avut infatisare stranie: ingramadiri foarte mari de roci supuse insolatiei si eroziunii prin ape si curenti. Viata in silurian marcheaza un pas important prin forme primitive de criptogame vasculare adaptate mediului mai umed de pe uscat, la inceput in mlastini apoi in terenuri umede din lungul apelor. Este clasa PsilofHalelor, disparuta mai tarziu. Celenteratele s-au imbogatit cu forme de Hydrozoare, solitare si coloniale si Anthozoare. O clasa noua, a amfineurelor, a imbogatit fauna de moluste. Intre artropode a aparut graptolitii si formele mari ale gigantostraceelor (genul Eurypterus).
Primii pionieri ai vietii animale de uscat din silurian au fost insecte nearipate, fitofage si scorpioni. Lumea pestilor s-a imbogatit prin pesti placodermi, cu corpul protejat de placi cornoase. Au aparut si primii pesti cartilaginosi, fara schelet osificat . In timpul silurianului, teritoriul tarii noastre a fost strabatut de catene muntoase (muntii Caledonici, mai tarziu de catene hercinice), dupa o directie NV-SE, aproximativ peste zona in care se afla azi Carpatii Orientali.
Devonianul (50 milioane de ani) se caracterizeaza prin miscari epirogenice (de ridicare si scufundare a unor blocuri din scoarta terestra) si un climat arid (secretos si cald). in prima parte a devonianului au mai continuat si incretiri care au adaugat noi teritorii celor rezultate din incretirile anterioare.
Relieful terestru a prezentat acelasi aspect, de munti golasi de tipul hamadelor africane, supusi unei puternice insolatii, care apoi a dus la sfaramarea stancilor, la macinarea blocurilor, in cea mai intinsa si activa "moara" a desertului din toate timpurile geomilenare. O gresie rosie veche, prezenta din Asia peste Ucraina si Europa centrala pana in Anglia, tradeaza o regiune foarte intinsa de desert. In partea intai si mijlocie a devonianului, continentele au atins o suprafata maxima. Spre sfarsit, teritoriul continental a fost supus unei scufundari si, ca urmare, unei intinse transgresiuni marine, care a acoperit o parte a desertului si a vechii gresii rosii, rezultata din nisipul acelui desert.
Viata vegetala a continuat sa se extinda in ariile continentale, fiind reprezentata prin ciuperci, muschi, psilofitale, iar pana la sfarsitul perioadei se imbogateste cu forme superioare de ferigi, unele cu dezvoltare arborescenta. De remarcat, totusi ca plantele si animalele nu se departau de mlastini, unde aveau umezeala din belsug. Deprinderea de acest mediu a fost lenta si de lunga durata. in lumea animala, la inceput, a fost o perioada de inflorire a faunei de corali, in continuarea celei din silurian.
Marile calde ale acestor perioade au favorizat dezvoltarea coralilor pana in zona actuala a cercului polar nordic. Un proces catastrofal, la sfarsitul devonianului, a distrus fauna de corali. Intre moluste, se dezvolta amonitii si belemnitii (cefalopode). intre artropode, au aparut, in plus, miriapodele, mentinandu-se si celelalte clase. S-a imbogatit fauna de pesti marini cu noi forme de pesti cartilaginosi, cu selacieni (rechini) si teleosteeni (primii pesti cu schelet osos). Viata de uscat a sporit prin noi artropode, prin pestii dipnoi (cu respiratie amfibie) si primii' stramosi ai batracienilor (Stegocefali).
Carboniferul (85 milioane de ani) este bogat in evenimente geologice, climatice si biologice. Prezenta celor mai buni carbuni, in formatiuni din acest timp, a incurajat cercetarea si documentarea stiintifica referitor la prezenta, geneza si raspandirea acestui potential energetic. Ca eveniment geologic este de semnalat orogeneza hercinica, unul dintre cele mai importante cicluri geologice, bine in cauzalitatea, structura, aria geografica si insemnatatea lui in desfasurarea si bogatia vietii.
Clima in aceasta perioada a continuat-o pe cea devoniana in emisfera sudica; in emisfera nordica, cutele hercinice au dat o alta directie curentilor aerieni si alta folosire a umiditatii atmosferice, care a fertilizat terenul intens alterat si subdimensionat al gresiei rosii vechi, de varsta devoniana, producand un sol fertil ce s-a intins in arii tot mai largi dinspre mlastini, litoral si ape continentale spre fostele zone aride. Este de remarcat dezvoltarea mlastinilor, unele in lungul litoralului, altele mai in interiorul continentului, mlastinile limnice, legate de lacurile continentale.
Plantele s-au imbogatit cu grupele de Lycopodiale si mai ales cu ferigile heterospore care au deschis evolutia spre plantele cu flori. Plantele des intalnite in ariile producatoare de huila sunt: Calamites, Annularia, Lepidodendron, Sigillaria si altele ca: Neuropteris, Pecopteris, Sphenopteris etc. (Fig. 33), care au constituit grupuri de ferigi arborescente, ale caror trunchiuri s-au depozitat in straturi groase, in care, la adapost de aer, s-au carbonificat. Ferigile heterospore, prin Cicadofilicine, au dus Ia dezvoltarea, spre sfarsitul perioadei, la grupul superior al fanerogamelor, reprezentat de gimnosperme.
Printre animale, au luat o mare dezvoltare orinoidele intre echinoderme, unele insecte de uscat, de tipul libelulelor s.a. Batracienii stegocefali au maximum de dezvoltare ca populatii, unele cu caracter de trecere la reptile, cum sunt Cotylosaurknii si Theromorfele.
Permianul (15 milioane de ani) marcheaza sfarsitul erei paleozoice. in aceasta perioada continua inca orogeneza hercinica si manifestatiile postvulcanice.Clima, la inceput mai umeda, devine din ce in ce mai arida, asemanatoare celei din devonian. Se deosebesc doua feluri de biotopuri: terestri si marini, fiecare cu o anumita caracteristica petrografica si biologica.Lumea vegetala este dominata de Lycopodiaceae si Sigillariaceae in prima jumatatea a perioadei. in a doua jumatate domina gimnospermele (Walchia, Ullmania, Cordaites, Baiera). Fauna se caracterizeaza prin disparitia trilobitilor si a gigantostraceilor. in general, continua fauna carbonifera, cu o dezvoltare mai bogata a foraminiferelor, brahiopodelor, cefalopodelor, a briozoarelor si lamelibranhiatelor.
Pestii cartilaginosi sunt mai rar raspandiri, locul lor fiind luat de pestii ososi (teleosteeni). Batracienii continua pe cei din carbonifer, ajungand la mari dimensiuni prin Archegosaurus, in lungime de 1,5 m. Reptilele marcheaza un moment exploziv prin grupul Cotylosaurk, aparut in carbonifer. Au aparut si reptile carnivore. Fiind animale de uscat, cu inmultirea prin oua, apar unele anexe embrionare ca amniosul si alantoida. Altele marcheaza o diferentiere spre tipul mamalian al mamiferelor, grupul Theriodonta. Tot in aceasta perioada apare grupul Prosauria din care se vor dezvolta saurienii erei mezozoice. in permian apar si variate tipuri de broaste testoase.
Era paleozoica a inceput cu perioada cambriana, cu o durata de 80 milioane de ani, bogata in fenomene geologice, climatice si biologice. Viata in cambrian este o continuare directa a celei din infracambrian, cu o imbogatire a formelor animale, dar cu o desfasurare numai in mediul acvatic, mai ales in mari putin adanci, de tip epicontinental (in apropierea si in interiorul uscatului) si mari adanci (de tip geosinclinal). Lumea vegetala era reprezentata in continuare prin talofite. In schimb in lumea animala au aparut clase si ordine noi de celenterate, de viermi inelati. Fosilele caracteristice, conducatoare in stadiul stratigrafiei cambrianului au lasat: artropodele (prin trilobiti prin stramosi ai arahnidelor, prin ostracode si protracheate); molustele, prin cele trei clase de lamelibranhiate, gasteropode si cefalopode (tipuri de Nautil, brahiopodele si forme vechi de echinoderme.
Ordovicianul (80 milioane de ani) este o continuare a cambrianului, mai bogat in evenimente geologice si biologice. in aceasta perioada apar primele cordate reprezentate prin forme inferioare de pesti (ciclostomi) si de pesti cu formatiuni tegumentare cornoase, in ordovician a inceput orogeneza caledoniana, dand nastere unui lant muntos care se intindea din vestul Americii peste Anglia, Tarile de Jos, Germania de Nord, Polonia, atingand si parti din teritoriul tarii noastre.
Silurianul (50 milioane de ani) este supus in intregime unor fenomene tectonice de incretire si de scufundari de teren. Orogeneza a afectat relieful terestru prin marile denivelari rezultate din incretirea muntilor caledonieni, iar prezenta muntilor a avut ca urmare schimbari in raporturile geologice, hidrografice si climatice, factori care au pus la incercare organismele din acel timp. Schimbarile de mediu exercita o actiune stresanta asupra organismelor, obligandu-le la noi adaptari si in cele din urma la transformari in cadrul evolutiei. Clima a trecut de la cea calda spre o clima mai uscata, spre secetoasa.
Relieful uscatului, bogat in lanturi muntoase, lipsit de orice vegetatie, a avut infatisare stranie: ingramadiri foarte mari de roci supuse insolatiei si eroziunii prin ape si curenti. Viata in silurian marcheaza un pas important prin forme primitive de criptogame vasculare adaptate mediului mai umed de pe uscat, la inceput in mlastini apoi in terenuri umede din lungul apelor. Este clasa PsilofHalelor, disparuta mai tarziu. Celenteratele s-au imbogatit cu forme de Hydrozoare, solitare si coloniale si Anthozoare. O clasa noua, a amfineurelor, a imbogatit fauna de moluste. Intre artropode a aparut graptolitii si formele mari ale gigantostraceelor (genul Eurypterus).
Primii pionieri ai vietii animale de uscat din silurian au fost insecte nearipate, fitofage si scorpioni. Lumea pestilor s-a imbogatit prin pesti placodermi, cu corpul protejat de placi cornoase. Au aparut si primii pesti cartilaginosi, fara schelet osificat . In timpul silurianului, teritoriul tarii noastre a fost strabatut de catene muntoase (muntii Caledonici, mai tarziu de catene hercinice), dupa o directie NV-SE, aproximativ peste zona in care se afla azi Carpatii Orientali.
Devonianul (50 milioane de ani) se caracterizeaza prin miscari epirogenice (de ridicare si scufundare a unor blocuri din scoarta terestra) si un climat arid (secretos si cald). in prima parte a devonianului au mai continuat si incretiri care au adaugat noi teritorii celor rezultate din incretirile anterioare.
Relieful terestru a prezentat acelasi aspect, de munti golasi de tipul hamadelor africane, supusi unei puternice insolatii, care apoi a dus la sfaramarea stancilor, la macinarea blocurilor, in cea mai intinsa si activa "moara" a desertului din toate timpurile geomilenare. O gresie rosie veche, prezenta din Asia peste Ucraina si Europa centrala pana in Anglia, tradeaza o regiune foarte intinsa de desert. In partea intai si mijlocie a devonianului, continentele au atins o suprafata maxima. Spre sfarsit, teritoriul continental a fost supus unei scufundari si, ca urmare, unei intinse transgresiuni marine, care a acoperit o parte a desertului si a vechii gresii rosii, rezultata din nisipul acelui desert.
Viata vegetala a continuat sa se extinda in ariile continentale, fiind reprezentata prin ciuperci, muschi, psilofitale, iar pana la sfarsitul perioadei se imbogateste cu forme superioare de ferigi, unele cu dezvoltare arborescenta. De remarcat, totusi ca plantele si animalele nu se departau de mlastini, unde aveau umezeala din belsug. Deprinderea de acest mediu a fost lenta si de lunga durata. in lumea animala, la inceput, a fost o perioada de inflorire a faunei de corali, in continuarea celei din silurian.
Marile calde ale acestor perioade au favorizat dezvoltarea coralilor pana in zona actuala a cercului polar nordic. Un proces catastrofal, la sfarsitul devonianului, a distrus fauna de corali. Intre moluste, se dezvolta amonitii si belemnitii (cefalopode). intre artropode, au aparut, in plus, miriapodele, mentinandu-se si celelalte clase. S-a imbogatit fauna de pesti marini cu noi forme de pesti cartilaginosi, cu selacieni (rechini) si teleosteeni (primii pesti cu schelet osos). Viata de uscat a sporit prin noi artropode, prin pestii dipnoi (cu respiratie amfibie) si primii' stramosi ai batracienilor (Stegocefali).
Carboniferul (85 milioane de ani) este bogat in evenimente geologice, climatice si biologice. Prezenta celor mai buni carbuni, in formatiuni din acest timp, a incurajat cercetarea si documentarea stiintifica referitor la prezenta, geneza si raspandirea acestui potential energetic. Ca eveniment geologic este de semnalat orogeneza hercinica, unul dintre cele mai importante cicluri geologice, bine in cauzalitatea, structura, aria geografica si insemnatatea lui in desfasurarea si bogatia vietii.
Clima in aceasta perioada a continuat-o pe cea devoniana in emisfera sudica; in emisfera nordica, cutele hercinice au dat o alta directie curentilor aerieni si alta folosire a umiditatii atmosferice, care a fertilizat terenul intens alterat si subdimensionat al gresiei rosii vechi, de varsta devoniana, producand un sol fertil ce s-a intins in arii tot mai largi dinspre mlastini, litoral si ape continentale spre fostele zone aride. Este de remarcat dezvoltarea mlastinilor, unele in lungul litoralului, altele mai in interiorul continentului, mlastinile limnice, legate de lacurile continentale.
Plantele s-au imbogatit cu grupele de Lycopodiale si mai ales cu ferigile heterospore care au deschis evolutia spre plantele cu flori. Plantele des intalnite in ariile producatoare de huila sunt: Calamites, Annularia, Lepidodendron, Sigillaria si altele ca: Neuropteris, Pecopteris, Sphenopteris etc. (Fig. 33), care au constituit grupuri de ferigi arborescente, ale caror trunchiuri s-au depozitat in straturi groase, in care, la adapost de aer, s-au carbonificat. Ferigile heterospore, prin Cicadofilicine, au dus Ia dezvoltarea, spre sfarsitul perioadei, la grupul superior al fanerogamelor, reprezentat de gimnosperme.
Printre animale, au luat o mare dezvoltare orinoidele intre echinoderme, unele insecte de uscat, de tipul libelulelor s.a. Batracienii stegocefali au maximum de dezvoltare ca populatii, unele cu caracter de trecere la reptile, cum sunt Cotylosaurknii si Theromorfele.
Permianul (15 milioane de ani) marcheaza sfarsitul erei paleozoice. in aceasta perioada continua inca orogeneza hercinica si manifestatiile postvulcanice.Clima, la inceput mai umeda, devine din ce in ce mai arida, asemanatoare celei din devonian. Se deosebesc doua feluri de biotopuri: terestri si marini, fiecare cu o anumita caracteristica petrografica si biologica.Lumea vegetala este dominata de Lycopodiaceae si Sigillariaceae in prima jumatatea a perioadei. in a doua jumatate domina gimnospermele (Walchia, Ullmania, Cordaites, Baiera). Fauna se caracterizeaza prin disparitia trilobitilor si a gigantostraceilor. in general, continua fauna carbonifera, cu o dezvoltare mai bogata a foraminiferelor, brahiopodelor, cefalopodelor, a briozoarelor si lamelibranhiatelor.
Pestii cartilaginosi sunt mai rar raspandiri, locul lor fiind luat de pestii ososi (teleosteeni). Batracienii continua pe cei din carbonifer, ajungand la mari dimensiuni prin Archegosaurus, in lungime de 1,5 m. Reptilele marcheaza un moment exploziv prin grupul Cotylosaurk, aparut in carbonifer. Au aparut si reptile carnivore. Fiind animale de uscat, cu inmultirea prin oua, apar unele anexe embrionare ca amniosul si alantoida. Altele marcheaza o diferentiere spre tipul mamalian al mamiferelor, grupul Theriodonta. Tot in aceasta perioada apare grupul Prosauria din care se vor dezvolta saurienii erei mezozoice. in permian apar si variate tipuri de broaste testoase.
Sursa: Enciclopedie de biologie, Editura ALL