Enciclopedia Clopotel
Adauga Articol
Constantin Brancusi
Pictura    Sculptura    
Constantin Brancusi


Fiind unul din primii creatori din ai artei moderne, Constantin Brancusi este fara indoiala cel mai celebruConstantin Brancusi sculptor roman.

Brancusi urmeaza Scoala de meserii din Craiova (1894-1898), apoi Scoala nationala de arte frumoase din Bucuresti (1898-1902), loc in care pentru scurta vreme il are ca profesor pe Ion Georgescu, apoi pe Vladimir C. Hegel.

In timpul studiilor realizeaza bustul Gheorge Chitu, un Cap de expresie, ca si o serie de copii - Ecorseul (impreuna cu Dr. Gerota), Vitellius, Capul lui Laocoon.De asemenea, tot in aceeasi perioada, realizeaza busturile Georgescu-Gorjan (1902) si General Dr. Carol Davila (1903), asezat mai tarziu (1912) in curtea Spitalului militar din Bucuresti.

In 1904 porneste spre Paris, trecand prin Budapesta, Viena, Munchen si Elvetia. Obtinand o bursa in Franta in 1905, se inscrie la Scoala de arte frumoase, in clasa lui Antonin Mercie.

In 1907 este acceptat practician in atelierul lui Rodin, pe care il va parasi, orgolios si plin de incredere, comparindu-l pe maestrul sau cu un arbore la umbra caruia iarba nu creste. Brancusi creeaza acum Portretul lui Nicolae Darascu, Bust de baiat, Cap de baiat, Dupliciu (1906) apoi Rugaciunea si Portretul lui Petre Stanescu, ce constituie un ansamblu funerar comandat pentru Buzau (1907).

Modelajul fin, sensibil la efectele luminoase se indeparteaza acum de incidentele de tip impresionist  pentru a incepe, in conditiile afirmarii unor tendinte rationaliste, intre care cubismul, o lunga lupta pentru surprinderea esentei, a ceea ce este durabil, sustras clipei.

Cumintenia pamantului, o prima versiune a Sarutului (1907), Somnul (1908), Muza adormita (1909-1910), Pasarea maiastra (1910), Prometeu (1911), Domnisoara Pogany (serie 1912-1933), Primul pas (1913) sunt lucrari ce marcheaza aplecarea spre valorile artelor arhaice, ale etniilor negre sau oceanice. In aceasta perioada se imprieteneste cu Modigliani. Un alt prieten al sau, pictorul Henri Rousseanu, ii spune lui Brancusi profeticele cuvinte: "...Tu ai transformat anticul in modern".

Sculptorul se bucura de succes si in S.U.A., la New York, unde, in 1913, participa la Expozitia internationala de arta moderna si deschide prima sa expozitie personala la "Photo Secession Gallery" cu ajutorul lui Alfred Stieglitz si Edward Steichen. In atelierul sau vor veni sa lucreze mai multi tineri artisti: Irina Codreanu, Milita Petrascu, Constantin Antonovici, Isamu Noguchi, George Teodorescu s.a.

Sculptorul cauta principiile fundamentale ale formei, degajand-o tot mai puternic de aspectele efemere. Coloana infinituluiReducerea la structura a formelor organice are loc odata cu aplecarea spre formele primare, spre orizontul genezei vietii (Principesa X, 1916; Primul strigat, 1917; Nou nascutul, 1920; Domnisoara Pogany, Leda, 1920; Inceputul lumii, 1924). Seria de "Pasari in vazduh" aduce ideea ridicarii in spatiu, posibilitatea transcenderii cadrului concret de existenta.

Brancusi reuseste sa anuleze efectele gravitationale, dematerializand, printr-o slefuire indelunga, volumele. Alteori - cazul Coloanelor fara sfarsit dintre 1918-1928 - ideea de inaltare este asigurata de cresterea pe verticala a unor moduli geometrici. Este o perioada cand sculptorul face schite si pentru comanda maharajahului Yeswart Rao Holkar Bahadur, pentru un Templu al meditatiei (1933).

Brancusi se intoarce in Romania dand curs chemarii Ligii nationale a femeilor din Targu Jiu, care dorea sa dedice un monument eroilor patriei cazuti in timpul primului razboi mondial. Astfel realizeaza tripticul Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana fara sfarsit (1937-1938) ceea ce ramane o importanta parte a  capodoperei marelui artist. Aici, ca si in alte opere, Brancusi regaseste dimensiunile artei populare, ale intregului patrimoniu cultural romanesc, pe care le-a introdus in atmosfera agitata a artei moderne.

Atitudinea constructiva, pozitiva, ce se degaja din aceasta abordare a fenomenelor vietii face din Brancusi unul din creatorii ce au marcat decisiv evolutia sculpturii moderne. El propune o decantare si o noua integrare a spiritualitatii si nensibilitatii.

Asceza formelor, fascinatia geometriei impunand o rigoare carteziana in conceperea spatiului intalnesc aceasta permanenta tensiune antropocentrista, exprimata cu o caldura, cu o emotionanta intelegere.  Preluand elemente de limbaj din zacamantul culturii populare, Brancusi incarca opera sa de forte miraculoase. Iluminat de cultul pamantului patriei si al stramosilor sai, scultorul este fascinat de zorii nasterii omului, descoperind, in fluxul imemorial al vremii, momentele cruciale ale vietii - nasterea, iubirea, munca, creatia, moartea.

Spatiul inchis, circular, al marilor sanctuare dacice din Muntii Orastiei, masurand curgerea vremii si mentinand treaz spiritul, este reluat de Brancusi cu dorinta de a sacraliza un loc, un punct evocator, unde timpurile - trecut, prezent si viitor - se unifica. Crescand impetuos pe verticala, Coloana ascunde in simplitatea sa efortul constructiv, pentru a pastra, pur si persistent, sensul inaltarii umane, aspiratia spre lumina, spre ratiune.
Clopotel.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Prin click pe butonul "Accepta" accepti utilizarea modulelor cookie. Daca ai nevoie de mai multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politica de confidentialitate