Enciclopedia clopotel
Alfred Nobel
Alfred Nobel s-a nascut la Stockholm, Suedia la data de 21 octombrie 1833.
In 1842, capul familiei Nobel, Immanuel Nobel, isi aduce familia in St. Petersburg. Aici, Alfred studiaza stiintele naturii, limbile straine si literatura, astfel ca la 17 ani vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza si germana.
Ajuns la Paris, tanarul Nobel are sansa sa lucreze in laboratorul unui chimist celebru, T. J. Pelouze unde il intanleste pe inventatorul nitroglicerinei, Ascanio Sobrero. Descoperirea nitroglicerinei, in aceea perioada, era considerata mult prea periculoasa pentru a putea fi folosita in practica datorita puterii si instabilitatii puternice. Alfred incepe sa lucreze la elaborarea unei metode de control a exploziei nitroglicerinei.
Datorita falimentului firmei tatalui sau, Alfred se intoarce la Stockholm unde continua cercetarile de cautare a posibilitatilor de exploatare a beneficiilor nitroglicerinei. Experimentele sale devin periculoase soldandu-se cu victime umane: fratele sau, Emil. Autoritatile ii interzic lui Nobel experimentele in interiorul orasului asa ca acesta se muta pe un vas ancorat in Lacul Malaren.
In 1842, capul familiei Nobel, Immanuel Nobel, isi aduce familia in St. Petersburg. Aici, Alfred studiaza stiintele naturii, limbile straine si literatura, astfel ca la 17 ani vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza si germana.
Ajuns la Paris, tanarul Nobel are sansa sa lucreze in laboratorul unui chimist celebru, T. J. Pelouze unde il intanleste pe inventatorul nitroglicerinei, Ascanio Sobrero. Descoperirea nitroglicerinei, in aceea perioada, era considerata mult prea periculoasa pentru a putea fi folosita in practica datorita puterii si instabilitatii puternice. Alfred incepe sa lucreze la elaborarea unei metode de control a exploziei nitroglicerinei.
Datorita falimentului firmei tatalui sau, Alfred se intoarce la Stockholm unde continua cercetarile de cautare a posibilitatilor de exploatare a beneficiilor nitroglicerinei. Experimentele sale devin periculoase soldandu-se cu victime umane: fratele sau, Emil. Autoritatile ii interzic lui Nobel experimentele in interiorul orasului asa ca acesta se muta pe un vas ancorat in Lacul Malaren.
Inventatorul descopera ca amestecarea nitroglicerinei cu cuart face ca amestecul rezultat sa fie stabil si usor de modelat. Denumeste aceasta inventie: dinamita. Alfred Nobel breveteaza si detonatorul care permitea activarea dinamitei prin aprinderea unui fitil.
Afacerea lui Nobel a inflorit repede pentru ca aceasta reducea substantial costurile aruncarii in aer a blocurilor de piatra. Cu timpul, Nobel a ajuns sa detina peste 20 de fabrici si laboratoare
Alfred Nobel a fost numit "cel mai bogat vagabond al Europei" datorita pasiunii sale pentru calatorii. Acesta a murit in 1895 lasand in urma sa peste 350 de inventii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificiala si matasea sintetica. In testamentul sau nu a lasat nimic mostenitorilor sai directi si a vrut ca averea sa, estimata la 32 milioane de coroane, sa fie folosita pentru crearea unei institutii care sa se ocupe de premierea, in fiecare an, a unei persoane care a adus un serviciu important umanitatii, in 5 domenii diferite: pace, literatura, chimie, medicina si fizica. A precizat ca nationalitatea savantilor nu trebuie sa joace nici un rol in atribuirea premiului.
Afacerea lui Nobel a inflorit repede pentru ca aceasta reducea substantial costurile aruncarii in aer a blocurilor de piatra. Cu timpul, Nobel a ajuns sa detina peste 20 de fabrici si laboratoare
Alfred Nobel a fost numit "cel mai bogat vagabond al Europei" datorita pasiunii sale pentru calatorii. Acesta a murit in 1895 lasand in urma sa peste 350 de inventii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificiala si matasea sintetica. In testamentul sau nu a lasat nimic mostenitorilor sai directi si a vrut ca averea sa, estimata la 32 milioane de coroane, sa fie folosita pentru crearea unei institutii care sa se ocupe de premierea, in fiecare an, a unei persoane care a adus un serviciu important umanitatii, in 5 domenii diferite: pace, literatura, chimie, medicina si fizica. A precizat ca nationalitatea savantilor nu trebuie sa joace nici un rol in atribuirea premiului.
(G.C.)