Enciclopedia clopotel
Simbolismul
Termenul "simbolism" desemneaza miscarea artistica si literara care a luat nastere in Franta, la sfarsitul secolului XIX, mai exact in jurul anului 1885. Simbolismul se opune naturalismului si parnasianismului si plaseaza valoarea operei de arta in capacitatea ei de a configura un spatiu al armoniei dintre trairi, sentimente, ganduri si formule pe care acestea le iau prin materialul artistic.
In literatura, acest curent literar se manifesta cu precadere in poezie si are ca punct de plecare principiul corespondentelor. Potrivit poetului francez Charles Baudelaire, prin corespondente se intalnesc cele mai diferite senzatii pentru a exprima ideea unei armonii totale. Acest lucru face ca simbolismul sa fie considerat un neoromantism.
Arthour Rimbaud, Charles Baudelaire si Stephane Mallarme sunt reprezentantii francezi ai simbolismului. Acestia, potrivit principiilor simbolismului, cultivau starile sufletesti vagi, greu de definit prin care se facea legatura dintre universul spiritual si cel fizic. De asemenea, poezia simbolista, din punct de vedere retoric, pune accentul pe muzicalitatea versului si pe sinestezie, imaginile create fiind totale si complexe. Refrenul si versul liber sunt si ele procedee utilizate de simbolisti la nivel prozodic.
In 1886 Jean Monreas scrie un manifest literar al simbolismului, prin care vorbeste despre o arta ce neaga gandirea stiintifica, rationalista si indeamna la folosirea cuvintelor rare, a metaforelor rafinate si la inoirea limbajului poetic.
Perioada simbolista a literaturii romane l-a avut ca principal reprezentant pe Alexandru Macedonski. Pe langa acesta, simbolismul romanesc a reprezentat de Stefan Petica, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, George Bacovia.
In literatura, acest curent literar se manifesta cu precadere in poezie si are ca punct de plecare principiul corespondentelor. Potrivit poetului francez Charles Baudelaire, prin corespondente se intalnesc cele mai diferite senzatii pentru a exprima ideea unei armonii totale. Acest lucru face ca simbolismul sa fie considerat un neoromantism.
Arthour Rimbaud, Charles Baudelaire si Stephane Mallarme sunt reprezentantii francezi ai simbolismului. Acestia, potrivit principiilor simbolismului, cultivau starile sufletesti vagi, greu de definit prin care se facea legatura dintre universul spiritual si cel fizic. De asemenea, poezia simbolista, din punct de vedere retoric, pune accentul pe muzicalitatea versului si pe sinestezie, imaginile create fiind totale si complexe. Refrenul si versul liber sunt si ele procedee utilizate de simbolisti la nivel prozodic.
In 1886 Jean Monreas scrie un manifest literar al simbolismului, prin care vorbeste despre o arta ce neaga gandirea stiintifica, rationalista si indeamna la folosirea cuvintelor rare, a metaforelor rafinate si la inoirea limbajului poetic.
Perioada simbolista a literaturii romane l-a avut ca principal reprezentant pe Alexandru Macedonski. Pe langa acesta, simbolismul romanesc a reprezentat de Stefan Petica, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, George Bacovia.