Enciclopedia clopotel
Epoca Miceniana
In perioada helladicului tarziu, Micene se afirma ca o cetate puternica. Ceramica miceniana este exportata. Ea a fost descoperita peste tot in bazinul mediteranean. Catre 1300, Micene, situata in Argolida, este cea mai prospera dintre cetatile grecesti. In jurul citadelei, ia nastere un oras; numeroase sate se pun sub protectia cetatii Micene, care, sigura de puterea sa, tolereaza palatul din Tirint, situat intre mare si Micene. Ceilalti printi ahei sunt vasalii cetatii Micene.
Cauzele razboiului Troiei, care a avut loc cu adevarat, sunt dificil de determinat: cearta dinastica, asa cum ne relateaza Homer, chestiune de natura economica, si anume luarea in stapanire a campiilor fertile, cultivate cu grau, sau problema strategica. Indiferent despre ce a fost vorba, acest lung razboi (zece ani) i-a slabit pe micenieni. Razboiul a avut loc in 1183 sau 1230 sau 1200, dupa estimarile diversilor specialisti.
Tablitele cu scriere lineara B, descoperite de Ventris, ne permit sa intrezarim structura societatii miceniene si viata cotidiana a acestor ahei.
Societatea este structurata in jurul unui rege, ajutat de un general, de ofiteri si scribi. Acesti scribi controleaza activitatile unei societati diversificate: olari, mestesugari care prelucrau bronzul, fabricanti de arcuri, tesatori, bijutieri, mesageri... Exista deja sclavi servitori. Limba, asa cum o descoperim in tablite, este greaca arhaica. Populatia este alcatuita din agricultori care detin in proprietate colectiva o parte din pamant. Viata economica este infloritoare, comertul la fel, creatia artistica admirabila: masti de aur, obiecte si bijuterii din aur, arme si morminte care iau forme pana atunci necunoscute. Arhitectura este deja foarte avansata, iar ceramica originala. Divinitatile ale caror nume apar pe tablite sunt, in ansamblu, cele ale panteonului grec clasic. Se regasesc numele lui Zeus, Hera, Poseidon.
Acesti ahei sunt, fara indoiala, razboinici si au o organizare riguroasa. Ei cauta sa isi mareasca teritoriile si sa faca negot in bazinul Mediteranei, dar si in cel al Marii Egee. Astazi exista indoieli in legatura cu victoria lor asupra cretanilor.
Spre 1200, civilizatia aheilor este distrusa si va fi nevoie de patru secole pentru a-si regasi echilibrul. Pylos, incendiat, nu este reconstruit. Tirint este ruinat, iar Micene, cucerita si incendiata, isi pastreaza totusi zidurile impozante care dau nastere unor legende. Atena fortifica Acropole, insa micenienii care se aflau acolo par sa fi disparut. Legendele intoarcerii Heraclizilor se fac ecoul catastrofelor din acea epoca. in realitate, ele se datoreaza poate invaziei doriene. Acesti dorieni erau greci care nu cunoscusera civilizatia cretana. Aceasta invazie s-a produs pe doua axe: Sparta si Argos. Religia conserva cea mai mare parte a riturilor stabilite, mai ales cultul mortilor. Libatiile, rugile si sacrificiile raman aceleasi.
Incepe acum o perioada obscura, situata intre 1100 si 700, care nu a lasat decat foarte putine urme pentru arheologi: a ramas doar ceramica protogeometrica, apoi geometrica. Traditia spune ca Atena este singura cetate care a scapat de jafurile dorienilor. La Atena s-au refugiat populatii venite din toata Grecia. Acropola Atenei era puternic intarita si avea acces la un izvor printr-un pasaj acoperit din epoca miceniana tarzie. Atena nu putea sa hraneasca toti acesti refugiati si de aceea a trimis coloni in teritoriul ce va fi cunoscut mai tarziu sub denumirea de Ionia. In aceeasi perioada, se constata o emigrare catre insulele situate in largul coastelor Asiei.
Perioada intunecata ia sfarsit in jurul anului 750, data existentei prezumtive a lui Homer. La acea data, grecii adopta alfabetul fenician. Epopeile homerice sunt concepute si scrise ceva mai tarziu. Catre 800, se constata o reanimare a traficului comercial. Continua colonizarea Italiei.
Cauzele razboiului Troiei, care a avut loc cu adevarat, sunt dificil de determinat: cearta dinastica, asa cum ne relateaza Homer, chestiune de natura economica, si anume luarea in stapanire a campiilor fertile, cultivate cu grau, sau problema strategica. Indiferent despre ce a fost vorba, acest lung razboi (zece ani) i-a slabit pe micenieni. Razboiul a avut loc in 1183 sau 1230 sau 1200, dupa estimarile diversilor specialisti.
Tablitele cu scriere lineara B, descoperite de Ventris, ne permit sa intrezarim structura societatii miceniene si viata cotidiana a acestor ahei.
Societatea este structurata in jurul unui rege, ajutat de un general, de ofiteri si scribi. Acesti scribi controleaza activitatile unei societati diversificate: olari, mestesugari care prelucrau bronzul, fabricanti de arcuri, tesatori, bijutieri, mesageri... Exista deja sclavi servitori. Limba, asa cum o descoperim in tablite, este greaca arhaica. Populatia este alcatuita din agricultori care detin in proprietate colectiva o parte din pamant. Viata economica este infloritoare, comertul la fel, creatia artistica admirabila: masti de aur, obiecte si bijuterii din aur, arme si morminte care iau forme pana atunci necunoscute. Arhitectura este deja foarte avansata, iar ceramica originala. Divinitatile ale caror nume apar pe tablite sunt, in ansamblu, cele ale panteonului grec clasic. Se regasesc numele lui Zeus, Hera, Poseidon.
Acesti ahei sunt, fara indoiala, razboinici si au o organizare riguroasa. Ei cauta sa isi mareasca teritoriile si sa faca negot in bazinul Mediteranei, dar si in cel al Marii Egee. Astazi exista indoieli in legatura cu victoria lor asupra cretanilor.
Spre 1200, civilizatia aheilor este distrusa si va fi nevoie de patru secole pentru a-si regasi echilibrul. Pylos, incendiat, nu este reconstruit. Tirint este ruinat, iar Micene, cucerita si incendiata, isi pastreaza totusi zidurile impozante care dau nastere unor legende. Atena fortifica Acropole, insa micenienii care se aflau acolo par sa fi disparut. Legendele intoarcerii Heraclizilor se fac ecoul catastrofelor din acea epoca. in realitate, ele se datoreaza poate invaziei doriene. Acesti dorieni erau greci care nu cunoscusera civilizatia cretana. Aceasta invazie s-a produs pe doua axe: Sparta si Argos. Religia conserva cea mai mare parte a riturilor stabilite, mai ales cultul mortilor. Libatiile, rugile si sacrificiile raman aceleasi.
Incepe acum o perioada obscura, situata intre 1100 si 700, care nu a lasat decat foarte putine urme pentru arheologi: a ramas doar ceramica protogeometrica, apoi geometrica. Traditia spune ca Atena este singura cetate care a scapat de jafurile dorienilor. La Atena s-au refugiat populatii venite din toata Grecia. Acropola Atenei era puternic intarita si avea acces la un izvor printr-un pasaj acoperit din epoca miceniana tarzie. Atena nu putea sa hraneasca toti acesti refugiati si de aceea a trimis coloni in teritoriul ce va fi cunoscut mai tarziu sub denumirea de Ionia. In aceeasi perioada, se constata o emigrare catre insulele situate in largul coastelor Asiei.
Perioada intunecata ia sfarsit in jurul anului 750, data existentei prezumtive a lui Homer. La acea data, grecii adopta alfabetul fenician. Epopeile homerice sunt concepute si scrise ceva mai tarziu. Catre 800, se constata o reanimare a traficului comercial. Continua colonizarea Italiei.
Grecia Clasica - Editura All