Enciclopedia clopotel
Traditionalismul
Traditionalismul se refera la o atitudine culturala si la operele artistice care exprima si care au la baza respectul fata de valorile traditionale si evitarea formelor de expresie moderne, noi. Acest curent literar promoveaza si apara traditia, vazuta ca o insumare a valorilor arhaice.
Termenul de traditionalism functioneaza in antiteza cu modernismul, cele doua curente fiind reprezentative pentru perioada interbelica din literatura romaneasca. Punctul de pornire al acestui curent literar este in anul 1840 in revista "Dacia Literara", unde in articolul "Introductie", Mihail Kogalniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: istoria nationala, folclorul romanesc si natura.
De asemenea, poporanismul si semanatorismul, aparute la inceputul secolului XX, au incercat sa protejeze valorile traditiei romanesti, insa au provocat reactii respingatoare din cauza faptului ca au exagerat ideea de autohton, idealizand de multe ori realitatea. Scriitorii care apartineau acestor ideologii au pastrat un atasament exagerat pentru trecut.
O alta forma mult mai nuantata a traditionalismului este "Gandirismul", curent aparut in revista "Gandirea" in anul 1921 la Cluj. Cel care teoretizeaza gandirismul este Nechifor Crainic prin lucrarea "Sensul Traditiei". Printre scriitorii care au aderat la curentul literar traditionalism, se numara: Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Ion Pilat, Adrian Maniu, Ion Ghinea si Matei Caragiale. In operele acestora era promovata o literatura intens spiritualizata cu caracter religios, o literatura in care erau valorificate credintele romanilor, practice crestine si datini populare.
Termenul de traditionalism functioneaza in antiteza cu modernismul, cele doua curente fiind reprezentative pentru perioada interbelica din literatura romaneasca. Punctul de pornire al acestui curent literar este in anul 1840 in revista "Dacia Literara", unde in articolul "Introductie", Mihail Kogalniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: istoria nationala, folclorul romanesc si natura.
De asemenea, poporanismul si semanatorismul, aparute la inceputul secolului XX, au incercat sa protejeze valorile traditiei romanesti, insa au provocat reactii respingatoare din cauza faptului ca au exagerat ideea de autohton, idealizand de multe ori realitatea. Scriitorii care apartineau acestor ideologii au pastrat un atasament exagerat pentru trecut.
O alta forma mult mai nuantata a traditionalismului este "Gandirismul", curent aparut in revista "Gandirea" in anul 1921 la Cluj. Cel care teoretizeaza gandirismul este Nechifor Crainic prin lucrarea "Sensul Traditiei". Printre scriitorii care au aderat la curentul literar traditionalism, se numara: Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Ion Pilat, Adrian Maniu, Ion Ghinea si Matei Caragiale. In operele acestora era promovata o literatura intens spiritualizata cu caracter religios, o literatura in care erau valorificate credintele romanilor, practice crestine si datini populare.