Terminologie muzicala

Experimental - ca si in cazul teatrului experimental, in muzica, acest termen nu mai este sinonim cu "inovativ" sau "de avangarda", ci se refera la iesirea din conventiile muzicale in ceea ce priveste mod de compunere, instrumentatie sau tehnica. Astfel, exista intregi stiluri muzicale experimentale, fara a fi nevoie de introducerea unor elemente noi la fiecare compozitie. De asemnea, cuvantul Experimental nu desemneaza un stil anume.

Noise - de obicei prescurtare de la Harsh Noise. Este un gen muzical autonom, nu un subgen sau subramura a altceva. Exista o tendinta de a numi "noise" orice muzica ciudata, o greseala care duce la multa confuzie. Noise-ul este muzica electronica (violenta, de obicei), fara ritm. De multe ori se foloseste si vocea, de obicei distorsionata. In mod obisnuit nu se folosesc instrumente conventionale, dar de remarcat ar fi Namanax si Merzbow care au incorporat si sunete produse de chitari, respectiv elemente de jazz in unele compozitii. Noise utilizeaza doar un anumit spectru al zgomotului, este obligatoriu compus din sunete sintetice si abstracte (adica fara sunete identificabile gen motoare de masina), asa ca nu se poate produce acustic.
De exemplu, inregistrarea unui tren combinat cu o alarma, sa zicem, ar fi zgomot (poate chiar interesant pentru unele persoane), dar nu ar fi Noise. Acest stil este reprezentat in mare de artisti solo si nu de formatii propriu-zise, deoarece nu necesita multa instrumentatie. Artisti: Merzbow, Masonna, Macronympha etc. Unii numesc noise-ul japonez Japanoise. Una din diferentele principale intre Noise si Power Electronics (care utilizeaza in principal zgomot de tip industrial) este ca in Noise sunetul este abordat din perspectiva complet abstracta si eventualele teme par aleatorii sau psihedelice - lucru care reiese in principal din titlurile folosite ("Tauromachine", "neuro-electric butterfly", "inner mind mystique"). Asta spre deosebire de Power Electronics, unde se pune accent pe continut si versuri.

Power Electronics (prescurtat si PE)- poate fi inlocuit cu termenul Death-Industrial. Se spune ca inventatorii acestui gen ar fi Whitehouse, care au debutat prin 1980. Case de discuri cu cea mai mare influenta: Come Org.(desfiintata, dar inlocuita de Susan Lawly) si Broken Flag (de asemeni desfiintata, contemporana cu Come Org.). Este vorba de muzica industriala aspra, cu o structura lineara (foarte putine variatii), adesea cu sunete din registre inalte (stridente chiar) si cu voce distorsionata. Se admit si piese instrumentale si uneori atmosferice (in sensul industrial, fara elemente melodice).
Caracteristica este imagistica morbida si abordarea temelor precum sadism si violenta. Reprezentanti ar fi Sutcliffe Jugend, Con-Dom, Atrax Morgue, Murder Corporation (din Italia), Brighter Death Now, Navicon Torture Technologies si altii. De asemenea sunt pusi in aceasta categorie si Consumer Electronics, Ramleh si Maurizio Bianchi (aparuti in "primul val", pe la inceputul anilor 80). Power Electronics-ul modern poate fi ritmat sau mai degraba ritmic (rhythmic noise), dar fara a avea beat-uri. Diferentierea dintre power electronics si death industrial se face aproximativ, eventual dupa mesaj sau vechime.
Trupele mai vechi, cum sunt Whitehouse, nu se considera "industriale", iar altii precum Con-Dom si The Grey Wolves nu se potrivesc ca tematica si viziune cu termenul death industrial, abordand teme sociale, religioase, chiar politice. Asa ca ii numim power electronics. De altfel, termenul death industrial e mai recent decat p.e., circa 1990-92, promovat initial mai mult de proiecte ca Brighter Death Now si Atrax Morgue. Fata de PE, o diferenta ar fi faptul ca tinde sa se apropie conceptului de "dark".

Power Noise - a nu se confunda cu power electronics. In ciuda numelui, nu este o forma de noise (ceea ce pune un semn de intrebare asupra termenului). Este ceea ce s-ar putea altfel numi "harsh EBM". Este o combinatie de hard techno si EBM cu niste elemente industrial si mult distors. Un exemplu mai cunoscut e Noisex.

EBM - prescurtare pentru Electronic Body Music. Stil muzical dansabil, derivat din industrial, lansat de Front 242. EBM e in ziua de azi cam acelasi lucru cu Cybergoth si e cantat de Blutengel, L'Ame Immortelle si altii.
Electro-industrial - asemanator cu EBM, dar cu structura mai complexa. Nu neaparat dansabil (de obicei nu). Obligatoriu are ritm, desi nu exista restrictii in ceea ce priveste tempo-ul. Foarte rar mai este experimental - de obicei, scos din context, poate fi usor catalogat doar "electro".

Muzica Concreta sau Musique Concrete - stil bazat pe niste experimente muzicale cu caracter destul de aleatoriu, la fel ca in asa-zisa "arta" dadaista, in alte cuvinte un fel de joaca cu sunetele. Colaje sonore, inregistrari non-muzicale si altele. Cea mai mare realizare a muzicii concrete a fost aruncarea unui pian de pe un munte si inregistrarea sunetului produs. Un reprezentant mai cunoscut - Pierre Schaeffer.

Darkwave - termenul a aparut odata cu infiintarea retelei de distributie Projekt: darkwave. Aceasta din urma a fost infiintata de catre unul din membrii formatiei Black Tape For A Blue Girl, Sam Rosenthal. Dar titulaturile distribuite nu s-au limitat la "Ethereal Goth Ambient"-ul celor de la B.T.F.A.B.G., ci s-a extins la industrial, dark ambient, gothic metal si altele. Asadar, darkwave a ajuns un termen generic pentru muzica intunecata (si pe atunci aproape necunoscuta) promovata de Projekt. In mod obisnuit, termenul darkwave desemneaza un fel de gothic.

Ethereal - termen folosit pentru a descrie muzica cu voci angelice (de regula feminine). E mai degraba o caracteristica/un adjectiv, nu un stil anume. Cativa artisti cunoscuti pentru tipul asta de muzica: Cocteau Twins, Black Tape For a Blue Girl si in cadrul dark ambient-ului Raison d'Etre.

Ambient - acest termen se foloseste de multe ori ca prescurtare pentru Dark Ambient.Printre primii artisti care au activat in sfera ambient-ului a fost Brian Eno (cunoscut ca membru al trupei Roxy Music), care a debutat solo la inceputul anilor '70. Ulterior ambient-ul s-a schimbat si s-au format mai multe diviziuni ale acestuia. Sensul general acceptat al termenului Ambient este muzica electronica "de atmosfera". Astfel, reprezentativi sunt Future Sound of London, The Orb, Seefeel si o parte din materialele Aphex Twin si Photek. Aprope toti artistii de IDM au si piese ambient.Un alt fel de ambient il gasiti prin magazine prezentat drept muzica de meditatie. Aceasta din urma este de obicei sub forma unor compilatii/ colectii cu rol specific de relaxare si nu prea se pune accent pe autorii in sine.
DE RETINUT: muzica ambientala nu este un stil anume si nu este neaparat Ambient, poate fi doar muzica atmosferica, lejera, cantata cu diverse instrumente. Cativa interperti/artisti cu astfel de tangente: Enya, Jean Michel Jarre, Vangelis.

Dark Ambient-ul se gaseste si el sub mai multe forme. Deriva din industrialul vechi, daca e sa privim evolutia acestuia din punct de vedere organic si cronologic. Unul din proiectele pentru care este valabil acest fapt este Lustmord, al carui prim album (intial fara titlu, din 1982) a fost realizat prin colaborare cu John Balance de la Coil si Nigel Ayers de la Nocturnal Emissions (un nume mare in scena industriala a anilor 80.) In anii urmatori a mai colaborat cu SPK, Current 93 si Nurse With Wound.
Pe de alta parte, cele mai multe trupe/proiecte de dark ambient nu s-au inspirat neaparat din muzica atmosferica industriala, ci mai degraba din muzica celor care s-au inspirat din aceasta. Instrumentul principal este clapa. Practic orice muzica atmosferica intunecata este dark ambient, atata timp cat nu se bazeaza pe instrumente acustice si nu are chitari sau ritmuri techno. Exemple: Aghast, Raison d'Etre, Arcana, etc.

IDM - prescurtare pentru Intelligent Dance Music, gen format prin '92 - '93 si promovat de artisti precum Aphex Twin, µ-ziq (sau Mu-ziq), Autechre, Atom Heart, Japanese Telecom si altii. In ciuda numelui, nu este o muzica dansabila (de obicei). Este in principiu o ramura mai experimentala a muzicii techno si se diferentiaza prin structura sa specifica, complexa. Muzica IDM ar trebui sa aiba o rezolutie mare si un nivel ridicat de claritate (high fidelity).

Glitch - inlocuit uneori si de clicks n cuts (aceasta din urma fiind si o descriere aproximativa a acestui stil). Cuvantul "glitch" inseamna eroare sau defectiune, iar aceasta muzica se foloseste de astfel de sunete nonmuzicale (bazait, pacanit). Muzica Glitch poate fi ritmata dar nu neaparat prin beat-uri ci mai degraba pe baza acelor clicks n cuts. De asemenea ea poate fi si mai abstracta, discontinua, fara ritm. De obicei genul Glitch este asociat cu IDM-ul, avand elemente in comun si fiind deseori abordat de catre artisti de IDM (cum ar fi Autechre). Glitch nu este neaparat un stil, ci un tip de muzica care se incadreaza in parametrii explicati mai sus. In ceea ce priveste termenul clicks and cuts, este vorba de o "pastila" lansata de casa de discuri Mille Plateaux in 2000, prin intermediul unei compilatii cu acest nume ("Clicks & Cuts").

Drill'n'bass - termen folosit pentru a descrie combinatiile de IDM cu Drum'n'bass (adica muzica gen Squarepusher).

Hardcore - termen folosit, in cadrul muzicii electronice, drept prescurtare pentru Hardcore Techno, o forma mai agresiva de techno cu un tempo rapid, de aproximativ 180 sau 190 bpm (beats per minute). Din acesta deriva si Happy Hardcore, care, dupa cum sugereaza si numele, e varianta "vesela".Reprezentantii sunt in general DJ-i underground. Un nume mai cunoscut in Hardcore Techno este Johnny Violent, care activeaza si sub titlul Ultraviolence.

Confuzia termenilor - CORE: Hardcore este un cuvant compact care desfacut in hard si core isi pierde sensul complet. Separat, cuvantul core inseamna de obicei "interior" sau "miez". Hardcore este folosit ca adjectiv pentru "agresiv", "energic", "puternic" etc. Spre exemplu, exista si hardcore punk, hardcore rap (amandoua prescurtate la fel si neavand nici o legatura). Si nu in ultimul rand, "hardcore" mai este si o categorie de filme erotice (pornografice) foarte explicite.