Razboiul rece, contrastul global, dezvoltat dupa cel de-al doilea razboi mondial, intre lumea comunista si lumea liberal-democratica occidentala.

Superputerile si formarea blocurilor

Premisa Razboiului rece a fost consolidarea unei structuri bipolare a relatiilor internationale in jurul SUA si URSS, iesite din razboi ca "superputeri" incomparabile cu toate celelalte state.

Regruparea in jurul celor doi poli a puterilor minore s-a intretesut cu inrautatirea rapida a raporturilor intre cei doi "mari", care totusi chiar in opozitia sistemelor lor sociale formasera "marea alianta" antinazista. Ruptura acestei coalitii, deja deteriorata de strategiile contradictorii ale ultimei perioade a razboiului, au deschis calea unei manifeste tensiuni. De la confruntarile privind Grecia si Iranul, la divergentele asupra destinului tarilor din Estul european s-a ajuns la polemica deschisa de discursul lui Churchill la Fulton despre "cortina de fier" care cazuse pentru a imparti Europa (5 .III. 1946).

Etapele Razboiului rece

Propunerea SUA privind planul Marshall (v.), acceptata numai de tarile europene occidentale si contrapusa creare a Cominformului (v.), in 1947 au definit chiar in termeni formali doua blocuri de state in Europa, stranse in jurul celor doua superputeri. O astfel de situatie a blocat elaborarea tratatului de pace cu Germania, ocupata militar si impartita in mod permanent in doua State contrapuse (blocada sovietica a Berlinului, 1948). intemeierea NATO in 1949 si a unei retele de tratate militare intre tarile de acum comunizate din Est a consolidat ruptura.

Razboiul rece a cunoscut faza sa cea mai aprinsa, dupa victoria comunistilor in China (1949), in primii ani '50 prin razboiul din Coreea (1950-1953). Confruntarea ideologica a fost totdeauna radicala si a comportat o spirala de suspiciune reciproca si de reinarmare, totusi cele doua supraputeri au stiut totdeauna sa se opreasca mai inainte de a amorsa ciocniri militare globale, mai ales din momentul in care realizarea bombei cu hidrogen sovietica (1953) a stabilit un echilibru nuclear. in acest cadru, Razboiul rece a servit stabilizarii situatiei europene.

Totusi, logica gruparilor in cele doua lagare a facut sa se precipite si sa devina cronice razboaiele locale in Lumea a Treia, in special in Indochina, in Orientul Mijlociu si Africa, inceputul destinderii urmatoare destalinizarii in URSS - culminand in primii ani '60 in epoca lui Kennedy si Hrusciov, nu a impiedicat reintoarcerea la momente de 1062 criza (revolta anticomunista in Ungaria, 1956; criza rachetelor in Cuba, 1962; razboiul din Vietnam, 1960-1975; interventia sovietica in Afghanistan, 1979-1989), si persistenta cursei inarmarilor conventionale si nucleare care a facut sa se vorbeasca de periodice reintoarceri ale Razboiului rece pana la actiunile de destindere ale celei de a doua jumatati a anilor '80, operate de M. Gorbaciov.

Prabusirea comunismului in Europa si descompunerea URSS (1991) au inchis definitiv epoca Razboiul rece a contrapunerii bipolare.

Enciclopedie de Istorie Universala - Editura All