Enciclopedia clopotel
Al Doilea Razboi Mondial
Originile
Vechile cauze ale razboiului mondial trebuie cautate in deciziile asumate
de conferinta de pace de la Versailles (v.) de la sfarsitul primului razboi
mondial. Ele au stabilit o organizare a Europei din multe puncte de vedere
nedreapta, mai ales impunand Germaniei un tratat de pace punitiv, fara a emite
si instrumentele necesare pentru a fi respectat.Aceasta situatie, impreuna cu
urmarile crizei economice din 1929 (v.), a favorizat ascensiunea la putere in
Germania a lui A. Hitler, care-si propusese trei obiective; 1) eliminarea
tuturor clauzelor Tratatului de la Versailles care puneau Germania in
inferioritate fata de celelalte puteri; 2) unirea intr-un singur stat a tuturor
germanilor, anexand Germaniei Austria si alte teritorii ale altor state (sudetii
cehoslovaci) unde traiau minoritati germane; 3) crearea in Europa de est a unui
spatiu vital (Lebensraum) colonizat de Germania, de unde sa-si procure produse
agricole si materii prime.
In realizarea acestui program pretentiile lui Hitler
asupra orasului liber Danzig si asupra coridorului polonez au furnizat
pretextul razboiului, intrucat Marea Britanie si Franta, dupa multe cedari care
au caracterizat precedenta faza politica (v. appeasement), au decis sa treaca
de partea Poloniei in cazul unui atac german. Hitler, la randul sau, a pornit razboiul
numai dupa ce s-a asigurat de neutralitatea URSS, obtinuta in urma pactului de
neagresiune semnat de Molotov si Ribbentrop la Moscova pe 23,Vm. 1939. Prin urmatorul
tratat (28.LX. 1939) cele doua puteri au divizat Europa de est in zone de
influenta, mai ales impartindu-si Polonia si statele baltice (Lituania,
Letonia, Estonia).
Aceasta a permis URSS sa-si mareasca teritoriul, recuperand
regiunile pierdute dupa primul razboi mondial.
Razboiul in Europa (IX. 1939- VI. 1941)
In ciuda obligatiilor impuse de alianta, Franta si Marea Britanie nu au inceput operatiuni militare pentru a opri cucerirea rapida a Poloniei de catre germani, in timp ce URSS a declarat razboi Finlandei reusind sa o supuna in martie 1940 si ocupand apoi, in iunie urmator, Lituania, Estonia si Letonia.
Frontul de vest cu Franta, spre care se indrepta un corp expeditionar britanic, a ramas inactiv timp de opt luni, perioada care a fost numita "razboiul ciudat", pana la 9.IV. 1940, cand in mai putin de doua luni, Germania, utilizand fortele blindate, a ocupat mare parte din Franta. Aceasta, dupa evacuarea orasului Dunkerque de catre armata britanica, a cerut un armistitiu. in urma acestuia este impartita intr-o zona ocupata direct de Germania si alta libera, sub controlul guvernului colaboraponist al maresalului Petain (v. Vichy, regimul de la). Mussolini, constient ca fortele sale armate nu erau pregatite si ca regele, Biserica si unii membri ai ierarhiei erau ostili razboiului, dupa ce proclamase nonbeligeranta Italiei, dar convins ca deja conflictul se va incheia, a decis pe 10. V. 1940 sa intre in lupta de partea Germaniei, pentru a putea astfel sta la masa invingatorilor.
Singura impotriva lui Hitler ramanea Marea Britanie, unde Churchill, care se opusese politicii de appeasement, pe 10.V fusese numit prim-ministru. El a reprezentat dorinta de rezistenta a tarii, sprijinit de imperiu (si mai ales incepand cu realegerea la presedintie a lui F.D. Roosevelt) de SUA, care, chiar daca nu participa la operatiuni, sustinea in orice mod Marea Britanie, declarand explicit in Carta Atlantica (v.) ca doreste infrangerea Germaniei.
Hitler a incercat inutil sa ingenuncheze Marea Britanie prin masive atacuri aeriene (Batalia Angliei) pregatindu-se pentru invazie (Operatiunea Leul de mare). Si in Mediterana, ciocnirile aeronavale cu italienii si actiunile din Africa de nord s-au desfasurat in mod favorabil englezilor. Un nou front s-a deschis in Balcani, prin atacul lui Mussolini impotriva Greciei (X.1940): II Duce, iritat de instalarea trupelor germane in Romania si pentru ca era pus mereu in fata faptului implinit de catre Hitler, s-a decis sa-i plateasca cu aceeasi moneda si sa conduca un "razboi paralel". Trupele italiene nu au reusit, insa, sa-i infranga pe greci si Germania intervine in ajutorul Italiei ocupand in cateva saptamani atat Grecia, cat si Iugoslavia si demonstrand din acel moment ca aliatul sau se afla intr-o pozitie net subordonata.
Razboiul mondial (VI. 1941-XI. 1942)
Lui Hitler, pentru a deveni stapan al intregii Europe continentale, i se impuneau doua alternative: 1) sa elimine Marea Britanie din conflict, lovind in inima imperiului si lipsind-o de resurse si materii prime (mai ales petrol), printr-o manevra de inclestare din doua flancuri in Orientul Mijlociu si in Africa de nord. O astfel de actiune ar fi avut nevoie de doi ani, ingaduind americanilor si sovieticilor sa-si duca inainte procesul de inarmare si sa constituie o puternica amenintare.
Razboiul in Europa (IX. 1939- VI. 1941)
In ciuda obligatiilor impuse de alianta, Franta si Marea Britanie nu au inceput operatiuni militare pentru a opri cucerirea rapida a Poloniei de catre germani, in timp ce URSS a declarat razboi Finlandei reusind sa o supuna in martie 1940 si ocupand apoi, in iunie urmator, Lituania, Estonia si Letonia.
Frontul de vest cu Franta, spre care se indrepta un corp expeditionar britanic, a ramas inactiv timp de opt luni, perioada care a fost numita "razboiul ciudat", pana la 9.IV. 1940, cand in mai putin de doua luni, Germania, utilizand fortele blindate, a ocupat mare parte din Franta. Aceasta, dupa evacuarea orasului Dunkerque de catre armata britanica, a cerut un armistitiu. in urma acestuia este impartita intr-o zona ocupata direct de Germania si alta libera, sub controlul guvernului colaboraponist al maresalului Petain (v. Vichy, regimul de la). Mussolini, constient ca fortele sale armate nu erau pregatite si ca regele, Biserica si unii membri ai ierarhiei erau ostili razboiului, dupa ce proclamase nonbeligeranta Italiei, dar convins ca deja conflictul se va incheia, a decis pe 10. V. 1940 sa intre in lupta de partea Germaniei, pentru a putea astfel sta la masa invingatorilor.
Singura impotriva lui Hitler ramanea Marea Britanie, unde Churchill, care se opusese politicii de appeasement, pe 10.V fusese numit prim-ministru. El a reprezentat dorinta de rezistenta a tarii, sprijinit de imperiu (si mai ales incepand cu realegerea la presedintie a lui F.D. Roosevelt) de SUA, care, chiar daca nu participa la operatiuni, sustinea in orice mod Marea Britanie, declarand explicit in Carta Atlantica (v.) ca doreste infrangerea Germaniei.
Hitler a incercat inutil sa ingenuncheze Marea Britanie prin masive atacuri aeriene (Batalia Angliei) pregatindu-se pentru invazie (Operatiunea Leul de mare). Si in Mediterana, ciocnirile aeronavale cu italienii si actiunile din Africa de nord s-au desfasurat in mod favorabil englezilor. Un nou front s-a deschis in Balcani, prin atacul lui Mussolini impotriva Greciei (X.1940): II Duce, iritat de instalarea trupelor germane in Romania si pentru ca era pus mereu in fata faptului implinit de catre Hitler, s-a decis sa-i plateasca cu aceeasi moneda si sa conduca un "razboi paralel". Trupele italiene nu au reusit, insa, sa-i infranga pe greci si Germania intervine in ajutorul Italiei ocupand in cateva saptamani atat Grecia, cat si Iugoslavia si demonstrand din acel moment ca aliatul sau se afla intr-o pozitie net subordonata.
Razboiul mondial (VI. 1941-XI. 1942)
Lui Hitler, pentru a deveni stapan al intregii Europe continentale, i se impuneau doua alternative: 1) sa elimine Marea Britanie din conflict, lovind in inima imperiului si lipsind-o de resurse si materii prime (mai ales petrol), printr-o manevra de inclestare din doua flancuri in Orientul Mijlociu si in Africa de nord. O astfel de actiune ar fi avut nevoie de doi ani, ingaduind americanilor si sovieticilor sa-si duca inainte procesul de inarmare si sa constituie o puternica amenintare.
In plus, refuzul generalului Franco, seful statului spaniol,
de a intra in razboi excludea posibilitatea de a elimina Marea Britanie din
Mediterana prin ocuparea Gibraltarului, a Balearelor si Marocului spaniol. 2) A
doua alternativa era sa elimine intai URSS, careia proba cu Finlanda ii
demonstrase slabiciunea, pentru a se intoarce apoi catre Africa si Asia, fortele
germane avand spatele acoperit in Europa.
Astfel la 22.VI.1941 a fost pornit atacul impotriva URSS (Operatiunea Barbarossa) care, cu toate ca in trecut pactizase cu germanii, a fost primit cu bratele deschise si tratat ca un aliat de catre Marea Britanie si acceptat de SUA la beneficiile Legii de imprumut si inchiriere (v.) Prin atacul japonez de la Pearl Harbor (XII. 1941) SUA este implicata direct in razboi, care capata astfel dimensiuni intr-adevar mondiale.
O privire pe harta geografica si statisticile asupra populatiei, materiilor prime si productiei industriale facea evidenta inferioritatea puterilor Pactului Tripartit (Germania, Italia, Japonia) in cazul unui razboi prelungit.
Anul 1942 a fost un an de cotitura: puterile tripartite si-au extins la maxim teritoriile, dar incepand din iunie trei batalii pe trei fronturi diferite (Midway in Pacific, El-Alamein in Africa si Stalingrad in URSS), castigate de Aliati, au insemnat intoarcerea rotii pentru soarta conflictului.
Recucerirea Europei ocupate (XI.1942-XII.1944)
Intre noiembrie 1942 (debarcarea in Algeria si in Maroc) si mai 1943 anglo-americanii, sprijiniti de francezii ce se opuneau regimului de la Vichy, au cucerit toata Africa de nord, debarcand apoi in iulie in Sicilia. Invadarea teritoriului italian a dus a 25. VII la caderea fascismului, la numirea in fruntea guvernului, de catre rege, a lui Badoglio si la armistitiul din 8.IX , avand drept consecinta tragica destramare a armatei italiene.
Erori si ambiguitati din partea Aliatilor si a guvernului Badoglio au impiedicat recucerirea rapida a Italiei, care s-a vazut rupta in doua: Sudul sub guvernul legitim regal al lui Badoglio, supus unui strans control din partea Aliatilor si Nordul, unde Mussolini a instaurat guvernul de facto al Republicii Sociale Italiene, supusa germanilor. La 13.X.1943 guvernul Badoglio declara razboi Germaniei si este recunoscut de catre anglo-americani. Cu toata opozitia lui Churchill, frontul italian a fost considerat secundar de catre Aliati, astfel incat eliberarea completa a peninsulei a avut loc abia in 1945.
Deschiderea celui de-al doilea front in Europa, ceruta insistent de catre URSS, a avut loc odata cu debarcarea in Normandia ("Operatiunea Overlord") la 6. VI. 1944, sub comanda americanului Eisenhower, cea mai mare operatiune aero-navala din toate timpurile. Esuarea atentatului (20.VII) si a conjuratiei impotriva lui Hitler organizate de un grup de inalti ofiteri germani a anulat speranta unei predari anticipate a Germaniei.
Pe frontul de est sovieticii au inceput inaintarea spre Germania, in timp ce in Pacific americanii au trecut la recucerirea arhipelagurilor ocupate de Japonia, primul fiind cel al Filipinelor, eliberat in februarie urmator.Sfarsitul razboiului (I-1X.1945)Lansarea bombelor V2 asupra Londrei (unica, ,arma secreta'' a lui Hitler efectiv realizata), ultima contraofensiva in Ardenni, utilizarea de catre japonezi a pilotilor sinucigasi (kamikaze) impotriva navelor americane, nu au putut modifica cu nimic soarta conflictului si au decis zdrobitoarea superioritate in oameni si tehnica de lupta a americanilor, britanicilor si sovieticilor.
Astfel la 22.VI.1941 a fost pornit atacul impotriva URSS (Operatiunea Barbarossa) care, cu toate ca in trecut pactizase cu germanii, a fost primit cu bratele deschise si tratat ca un aliat de catre Marea Britanie si acceptat de SUA la beneficiile Legii de imprumut si inchiriere (v.) Prin atacul japonez de la Pearl Harbor (XII. 1941) SUA este implicata direct in razboi, care capata astfel dimensiuni intr-adevar mondiale.
O privire pe harta geografica si statisticile asupra populatiei, materiilor prime si productiei industriale facea evidenta inferioritatea puterilor Pactului Tripartit (Germania, Italia, Japonia) in cazul unui razboi prelungit.
Anul 1942 a fost un an de cotitura: puterile tripartite si-au extins la maxim teritoriile, dar incepand din iunie trei batalii pe trei fronturi diferite (Midway in Pacific, El-Alamein in Africa si Stalingrad in URSS), castigate de Aliati, au insemnat intoarcerea rotii pentru soarta conflictului.
Recucerirea Europei ocupate (XI.1942-XII.1944)
Intre noiembrie 1942 (debarcarea in Algeria si in Maroc) si mai 1943 anglo-americanii, sprijiniti de francezii ce se opuneau regimului de la Vichy, au cucerit toata Africa de nord, debarcand apoi in iulie in Sicilia. Invadarea teritoriului italian a dus a 25. VII la caderea fascismului, la numirea in fruntea guvernului, de catre rege, a lui Badoglio si la armistitiul din 8.IX , avand drept consecinta tragica destramare a armatei italiene.
Erori si ambiguitati din partea Aliatilor si a guvernului Badoglio au impiedicat recucerirea rapida a Italiei, care s-a vazut rupta in doua: Sudul sub guvernul legitim regal al lui Badoglio, supus unui strans control din partea Aliatilor si Nordul, unde Mussolini a instaurat guvernul de facto al Republicii Sociale Italiene, supusa germanilor. La 13.X.1943 guvernul Badoglio declara razboi Germaniei si este recunoscut de catre anglo-americani. Cu toata opozitia lui Churchill, frontul italian a fost considerat secundar de catre Aliati, astfel incat eliberarea completa a peninsulei a avut loc abia in 1945.
Deschiderea celui de-al doilea front in Europa, ceruta insistent de catre URSS, a avut loc odata cu debarcarea in Normandia ("Operatiunea Overlord") la 6. VI. 1944, sub comanda americanului Eisenhower, cea mai mare operatiune aero-navala din toate timpurile. Esuarea atentatului (20.VII) si a conjuratiei impotriva lui Hitler organizate de un grup de inalti ofiteri germani a anulat speranta unei predari anticipate a Germaniei.
Pe frontul de est sovieticii au inceput inaintarea spre Germania, in timp ce in Pacific americanii au trecut la recucerirea arhipelagurilor ocupate de Japonia, primul fiind cel al Filipinelor, eliberat in februarie urmator.Sfarsitul razboiului (I-1X.1945)Lansarea bombelor V2 asupra Londrei (unica, ,arma secreta'' a lui Hitler efectiv realizata), ultima contraofensiva in Ardenni, utilizarea de catre japonezi a pilotilor sinucigasi (kamikaze) impotriva navelor americane, nu au putut modifica cu nimic soarta conflictului si au decis zdrobitoarea superioritate in oameni si tehnica de lupta a americanilor, britanicilor si sovieticilor.
Pe 9.V.1945 au incetat luptele in Europa nu numai devastata
de luptele intre fortele regulate si de bombardamente, dar care fusese si
teatrul ciocnirilor si cruzimilor ocupantilor si colaborationistilor pe de o
parte si a fortelor de Rezistenta partizana, mai ales in unele tari cum ar fi
Franta, Italia, Iugoslavia, Europa Orientala.Numai lansarea bombei atomice
aspra oraselor Hiroshima si Nagasaki (VIII) a constrans Japonia sa se predea,
dar teritoriul sau nu va fi niciodata ocupat. Razboiul a lasat Europa devastata
din toate punctele de vedere, materiale, morale, economice si sociale. Criza
din Europa a ascuns in prima parte a perioadei postbelice instrainarea dintre
SUA si URSS in relatiile internationale, care apoi a aparut in toata evidenta.
O astfel de criza a schimbat drastic echilibrele europene si mondiale. Germania disparea, nu numai ca putere, dar si ca stat unitar, Marea Britanie, stoarsa de lunga lupta solitara, se bucura de un moment de orgoliu si triumf, care, insa, nu putea ascunde rapidul declin de la stadiul de putere mondiala la cel de putere medie europeana. Franta era considerata de acum una dintre Puteri din punct de vedere al oportunitatilor internationale.
Lumea era dominata de o putere extraeuropeana, SUA, si doar de una din Europa, URSS, care si-au impartit vechiul continent in zone de influenta ce coincideau cu teritoriile eliberate de armatele acestora. De la conflictul de putere s-a ajuns la opozitia ideologica intre sistemul democrat-capitalist si comunist, cu trecerea, practic fara continuitate, de la razboiul mondial la „Razboiul rece".
Criza Europei a avut loc si ca urmare a destramarii imperiilor coloniale, consecinta a razboiului, care, mai ales in Asia, efect direct al victoriilor japoneze, a dus la distrugerea mitului superioritatii albilor, trezind nationalismul asiatic impotriva englezilor, francezilor si olandezilor.
Anul 1939
Evenimente politice
Atacarea Poloniei de catre Hitler a provocat reactia imediata a Frantei si Angliei, care au declarat razboi (3.IX) Germaniei, dar nu au intreprins nici o actiune de anvergura. Italia s-a declarat nonbeli-geranta. Si Japonia isi declara neutralitatea fata de conflictul european. Tratatul de prietenie ruso-german (28.IX) decreteaza impartirea Poloniei si a zonelor de influenta in Europa de est. Tratatul permite in acelasi timp ca URSS sa se consolideze pe teritoriul baltic: o serie de tratate de asistenta mutuala incheiate cu Estonia, Letonia si Lituania asigura detinerea de catre acestea, pe teritoriul propriu, a unor importante baze militare. Un pact similar este propus si Finlandei, dar aceasta refuza si astfel izbucneste razboiul intre sovietici si finlandezi.
Frontul de est
Germania invadeaza Polonia si proclama anexarea Danzigului la Reich (1 .IX). Dupa ce au ocupat Cracovia (6.IX), germanii lovesc la nord si sud de Varsovia, in suburbiile careia ajung pe 8.IX. Pe 17.X, la randul lor trupele ruse invadeaza Polonia pe la granita de est, pentru a ocupa teritoriile din Bielorusia si Ucraina. Luptand pe doua fronturi, armata poloneza nu mai poate face fata si, dupa predarea Varsoviei (27.IX), capituleaza (28.IX). URSS, fiindca Finlanda nu a consimtit sa-i gazduiasca bazele, trece granita (30.XI) in istmul Kareliei, dar nu reuseste sa inainteze din cauza rezistentei finlandeze.
Frontul de vest
La invadarea Poloniei, pentru a-si respecta pactul de asistenta incheiat cu polonezii, Anglia decreteaza (2.IX) mobilizarea generala si pe 3.IX declara razboi Germaniei, impreuna cu Franta. in acest sector, dupa atacul francez esuat de pe Sarre (9-30.IX), au loc doar actiuni locale de-a lungul liniilor fortificate Maginot si Siegfried. Razboiul pe mare. Germanii, folosind un mare numar de submarine, provoaca anglo-francezilor mari pierderi atat flotei maritime comerciale, cat si celei de razboi. in largul coastei uruguayene cuirasatul german Graf von Spee, pregatit pentru a ataca convoaiele aliate, se scufunda in urma atacului englez care-i provoaca pagube insemnate.
Anul 1940
Evenimente politice
Pe 12.III este semnat tratatul de pace ruso-finlandez. Germanii invadeaza Norvegia si instaureaza aici guvernul "marioneta" al colaborationistului Quisling (9.IV). in Anglia Churchill ii urmeaza lui Chamberlain la conducerea guvernului. Italia intra in razboi alaturi de Germania (10.VI). in Franta, maresalul Petain care-i urmeaza lui P. Reynaud, incheie armistitiu cu Germania (22) si cu Italia (24) si formeaza guvernul de la Vichy.
Intre timp, pe 18, de la Londra, de Gaulle lanseaza apelul la rezistenta al Frantei Libere. Coloniile franceze din Africa ecuatoriala se ridica la lupta de partea sa. URSS isi consolideaza pozitia in Baltica (dupa ocuparea Estoniei, Letoniei si Lituaniei). Germania, Italia si Japonia semneaza Pactul Tripartit (27), la care adera Romania si Ungaria. F.D. Roosevelt este reales la presedintia SUA. in Polonia 450 000 de evrei sunt inchisi in ghetoul din Varsovia.
Europa de nord
Germania ataca (9-10.IV) Danemarca, care se preda fara lupta. in acelasi timp sunt efectuate debarcari in Norvegia, care incearca sa reziste, dar chiar si cu sprijinul unor unitati aliate, este nevoita sa se predea (8.VI).
Europa de vest
Pe 10. V incepe ofensiva germana in Vest. Pentru a trece de linia Maginot, germanii invadeaza Belgia, Olanda si Luxemburgul. Pe 15.V se predau olandezii. Odata castigate luptele de pe Meuse, germanii ocupa Anvers, Bruxelles si Saint Quentin (18.V) si incep invadarea Frantei: Rup frontul intre Namur si Sedan inaintand spre nord si ajung la Abbeville, incer-cuind 15 divizii franceze, 15 belgiene si 9 engleze. Predarea Belgiei (27.V) face imposibila orice rezistenta aliata, astfel incat intre 28.V si 3.VI trupele anglo-fran-ceze sunt evacuate de pe plaja din Dunkerque. Rupand frontul francez de pe Somme, armatele germane ocupa orasul Rouen (9. VI) si Parisul (14. VI).
O astfel de criza a schimbat drastic echilibrele europene si mondiale. Germania disparea, nu numai ca putere, dar si ca stat unitar, Marea Britanie, stoarsa de lunga lupta solitara, se bucura de un moment de orgoliu si triumf, care, insa, nu putea ascunde rapidul declin de la stadiul de putere mondiala la cel de putere medie europeana. Franta era considerata de acum una dintre Puteri din punct de vedere al oportunitatilor internationale.
Lumea era dominata de o putere extraeuropeana, SUA, si doar de una din Europa, URSS, care si-au impartit vechiul continent in zone de influenta ce coincideau cu teritoriile eliberate de armatele acestora. De la conflictul de putere s-a ajuns la opozitia ideologica intre sistemul democrat-capitalist si comunist, cu trecerea, practic fara continuitate, de la razboiul mondial la „Razboiul rece".
Criza Europei a avut loc si ca urmare a destramarii imperiilor coloniale, consecinta a razboiului, care, mai ales in Asia, efect direct al victoriilor japoneze, a dus la distrugerea mitului superioritatii albilor, trezind nationalismul asiatic impotriva englezilor, francezilor si olandezilor.
Anul 1939
Evenimente politice
Atacarea Poloniei de catre Hitler a provocat reactia imediata a Frantei si Angliei, care au declarat razboi (3.IX) Germaniei, dar nu au intreprins nici o actiune de anvergura. Italia s-a declarat nonbeli-geranta. Si Japonia isi declara neutralitatea fata de conflictul european. Tratatul de prietenie ruso-german (28.IX) decreteaza impartirea Poloniei si a zonelor de influenta in Europa de est. Tratatul permite in acelasi timp ca URSS sa se consolideze pe teritoriul baltic: o serie de tratate de asistenta mutuala incheiate cu Estonia, Letonia si Lituania asigura detinerea de catre acestea, pe teritoriul propriu, a unor importante baze militare. Un pact similar este propus si Finlandei, dar aceasta refuza si astfel izbucneste razboiul intre sovietici si finlandezi.
Frontul de est
Germania invadeaza Polonia si proclama anexarea Danzigului la Reich (1 .IX). Dupa ce au ocupat Cracovia (6.IX), germanii lovesc la nord si sud de Varsovia, in suburbiile careia ajung pe 8.IX. Pe 17.X, la randul lor trupele ruse invadeaza Polonia pe la granita de est, pentru a ocupa teritoriile din Bielorusia si Ucraina. Luptand pe doua fronturi, armata poloneza nu mai poate face fata si, dupa predarea Varsoviei (27.IX), capituleaza (28.IX). URSS, fiindca Finlanda nu a consimtit sa-i gazduiasca bazele, trece granita (30.XI) in istmul Kareliei, dar nu reuseste sa inainteze din cauza rezistentei finlandeze.
Frontul de vest
La invadarea Poloniei, pentru a-si respecta pactul de asistenta incheiat cu polonezii, Anglia decreteaza (2.IX) mobilizarea generala si pe 3.IX declara razboi Germaniei, impreuna cu Franta. in acest sector, dupa atacul francez esuat de pe Sarre (9-30.IX), au loc doar actiuni locale de-a lungul liniilor fortificate Maginot si Siegfried. Razboiul pe mare. Germanii, folosind un mare numar de submarine, provoaca anglo-francezilor mari pierderi atat flotei maritime comerciale, cat si celei de razboi. in largul coastei uruguayene cuirasatul german Graf von Spee, pregatit pentru a ataca convoaiele aliate, se scufunda in urma atacului englez care-i provoaca pagube insemnate.
Anul 1940
Evenimente politice
Pe 12.III este semnat tratatul de pace ruso-finlandez. Germanii invadeaza Norvegia si instaureaza aici guvernul "marioneta" al colaborationistului Quisling (9.IV). in Anglia Churchill ii urmeaza lui Chamberlain la conducerea guvernului. Italia intra in razboi alaturi de Germania (10.VI). in Franta, maresalul Petain care-i urmeaza lui P. Reynaud, incheie armistitiu cu Germania (22) si cu Italia (24) si formeaza guvernul de la Vichy.
Intre timp, pe 18, de la Londra, de Gaulle lanseaza apelul la rezistenta al Frantei Libere. Coloniile franceze din Africa ecuatoriala se ridica la lupta de partea sa. URSS isi consolideaza pozitia in Baltica (dupa ocuparea Estoniei, Letoniei si Lituaniei). Germania, Italia si Japonia semneaza Pactul Tripartit (27), la care adera Romania si Ungaria. F.D. Roosevelt este reales la presedintia SUA. in Polonia 450 000 de evrei sunt inchisi in ghetoul din Varsovia.
Europa de nord
Germania ataca (9-10.IV) Danemarca, care se preda fara lupta. in acelasi timp sunt efectuate debarcari in Norvegia, care incearca sa reziste, dar chiar si cu sprijinul unor unitati aliate, este nevoita sa se predea (8.VI).
Europa de vest
Pe 10. V incepe ofensiva germana in Vest. Pentru a trece de linia Maginot, germanii invadeaza Belgia, Olanda si Luxemburgul. Pe 15.V se predau olandezii. Odata castigate luptele de pe Meuse, germanii ocupa Anvers, Bruxelles si Saint Quentin (18.V) si incep invadarea Frantei: Rup frontul intre Namur si Sedan inaintand spre nord si ajung la Abbeville, incer-cuind 15 divizii franceze, 15 belgiene si 9 engleze. Predarea Belgiei (27.V) face imposibila orice rezistenta aliata, astfel incat intre 28.V si 3.VI trupele anglo-fran-ceze sunt evacuate de pe plaja din Dunkerque. Rupand frontul francez de pe Somme, armatele germane ocupa orasul Rouen (9. VI) si Parisul (14. VI).
Batalia Angliei. Din 8.VIII pana pe 15.X Hitler comanda un
puternic atac aerian impotriva Angliei. Porturile, aeroporturile, orasele
engleze sunt supuse unor bombardamente neintrerupte. Aviatia engleza reuseste, insa,
sa smulga germanilor dominatia aeriana.
Fronturile mediteraneene si africane
Trupele italiene, dupa declaratia de razboi facuta Frantei si Angliei (10. VI), inainteaza de-a lungul vaii raurilor Iscre, Arc, Tinee si de-a lungul coastei, ocupand Menton. Pe 24.VI este semnat armistitiul italo-francez. In Africa orientala italienii ocupa Kassala in Sudan (4.VII) si patrunsi in Kenya (16.VII) cuceresc Somalia Britanica. in Africa de nord trupele italiene trec de granita cu Egiptul (14.IX) si ajung la Sidi el-Barrani (19.IX). Pe 28.X, de la bazele din Albania un corp de expeditie italian porneste spre Grecia, dar pe l.XI contraofensiva greaca il respinge dincolo de hotare (ocupatia greceasca de la Argirocaster, 9.XII).
Pe l.XI englezii contraataca in Cirenaica si recuceresc Sidi el-Barrani. Pe mare, flota italiana este distrusa in mare parte in luptele de la Punta Stilo (8-9-VII), apoi la Taranto de catre un atac al avioanelor purtatoare de torpile (13,XI).
Anul 1941
Evenimente politice.
In SUA Senatul aproba legea de imprumut si inchiriere (9.III) care i-a permis Marii Britanii sa fie ajutata de resursele americane. Churchill si Roosevelt semneaza in larg, la Terranova, Carta Atlantica (14.VIII). Germania si Italia ataca URSS (22.VI), atacand-o prin surprindere, acesta fiind un obiectiv esential al planurilor lui Hitler de cucerire si dominatie mondiala. El spera ca pana la sfarsitul anului sa o poata invinge. Japonia declara razboi SUA si Marii Britanii (8.XII). Si Germania si Italia declara razboi SUA.
Fronturile mediteraneene si africane
In Africa de nord trupele italiene au continuat sa se retraga in fata englezilor abandonand Tobrukul (21.1) si Bengazi (6.II). Flota italiana a suferit si ea pierderi grave din partea celei engleze, la Capul Matapan (27-28.III). Sosirea Afrikakorps sub comanda generalului Rommel a permis trupelor italo-germane sa contraatace si sa recastige Bengazi (3.IV), Bardia (12.IV) si Solum (14.IV), dar punctul forte - Tobruk - ramane in mainile englezilor. Reluand ofensiva (18.XI), trupele Axei, spre sfarsitul anului cuceresc Agedabia (24.XII). in Africa de est englezii contraataca in Somalia, Eritrea si Etiopia.
Cad Mogadiscio (26.11), Asmara (2.IV) si Addis Abeba (5.IV). Amba Alagi, unde s-a baricadat ducele Amedeo d'Aosta, vicerege al Etiopiei, a cedat pe 18. V in Balcani germanii invadeaza Iugoslavia (6.IV), Belgradul cade pe 14.IV. Italienii iau Ljubljana si Dalmatia. O data cu incetarea existentei armatei regulate iugoslave, incepe razboiul partizanilor condusi de Tito. Grecia, prinsa intr-o ofensiva combinata italo-germana, este infranta. Armata greaca a Epirului se preda italienilor (23.IV) si trupele germane ajung la Atena si Patras (27.IV). in mai este ocupata Creta. Astfel, Germania isi instaureaza controlul asupra intregii Peninsule Balcanice
Fronturile mediteraneene si africane
Trupele italiene, dupa declaratia de razboi facuta Frantei si Angliei (10. VI), inainteaza de-a lungul vaii raurilor Iscre, Arc, Tinee si de-a lungul coastei, ocupand Menton. Pe 24.VI este semnat armistitiul italo-francez. In Africa orientala italienii ocupa Kassala in Sudan (4.VII) si patrunsi in Kenya (16.VII) cuceresc Somalia Britanica. in Africa de nord trupele italiene trec de granita cu Egiptul (14.IX) si ajung la Sidi el-Barrani (19.IX). Pe 28.X, de la bazele din Albania un corp de expeditie italian porneste spre Grecia, dar pe l.XI contraofensiva greaca il respinge dincolo de hotare (ocupatia greceasca de la Argirocaster, 9.XII).
Pe l.XI englezii contraataca in Cirenaica si recuceresc Sidi el-Barrani. Pe mare, flota italiana este distrusa in mare parte in luptele de la Punta Stilo (8-9-VII), apoi la Taranto de catre un atac al avioanelor purtatoare de torpile (13,XI).
Anul 1941
Evenimente politice.
In SUA Senatul aproba legea de imprumut si inchiriere (9.III) care i-a permis Marii Britanii sa fie ajutata de resursele americane. Churchill si Roosevelt semneaza in larg, la Terranova, Carta Atlantica (14.VIII). Germania si Italia ataca URSS (22.VI), atacand-o prin surprindere, acesta fiind un obiectiv esential al planurilor lui Hitler de cucerire si dominatie mondiala. El spera ca pana la sfarsitul anului sa o poata invinge. Japonia declara razboi SUA si Marii Britanii (8.XII). Si Germania si Italia declara razboi SUA.
Fronturile mediteraneene si africane
In Africa de nord trupele italiene au continuat sa se retraga in fata englezilor abandonand Tobrukul (21.1) si Bengazi (6.II). Flota italiana a suferit si ea pierderi grave din partea celei engleze, la Capul Matapan (27-28.III). Sosirea Afrikakorps sub comanda generalului Rommel a permis trupelor italo-germane sa contraatace si sa recastige Bengazi (3.IV), Bardia (12.IV) si Solum (14.IV), dar punctul forte - Tobruk - ramane in mainile englezilor. Reluand ofensiva (18.XI), trupele Axei, spre sfarsitul anului cuceresc Agedabia (24.XII). in Africa de est englezii contraataca in Somalia, Eritrea si Etiopia.
Cad Mogadiscio (26.11), Asmara (2.IV) si Addis Abeba (5.IV). Amba Alagi, unde s-a baricadat ducele Amedeo d'Aosta, vicerege al Etiopiei, a cedat pe 18. V in Balcani germanii invadeaza Iugoslavia (6.IV), Belgradul cade pe 14.IV. Italienii iau Ljubljana si Dalmatia. O data cu incetarea existentei armatei regulate iugoslave, incepe razboiul partizanilor condusi de Tito. Grecia, prinsa intr-o ofensiva combinata italo-germana, este infranta. Armata greaca a Epirului se preda italienilor (23.IV) si trupele germane ajung la Atena si Patras (27.IV). in mai este ocupata Creta. Astfel, Germania isi instaureaza controlul asupra intregii Peninsule Balcanice
Frontul de est
Pe 22.VI germanii ataca URSS cu sprijinul trupelor romane, ungare, slovace, finlandeze si a CSIR (Corpul de Expeditie Italian in Rusia). Cad apoi Brest-Litovsk (26.VI), Minsk (28.VI), Lvov si Riga (30.VI). Continuarea ofensivei germane (15. VII-7. VIII) duce la cucerirea Smolenskului (16. VII). Germanii incep asediul Leningradului (9.IX), ocupa Kievul (19.IX) si Odesa (15.X). Tot in sud trupele CSIR ataca Stalingrad (20.X), Harkov (24.X) si Kursk (2.XI). in acelasi timp germanii, intrati in Crimeea, cuceresc Ialta si incep asediul Sevastopolului. in sectorul central trupele germane, prin ofensiva din 16.XI-5.XII ajung la 50 de km de Moscova, dar pana la urma sunt respinse de catre armata rusa care contraataca si recucereste Kalinin, Tuia si Kaluga (20.XII).
Frontul din Pacific
Japonia, care-si continua razboiul impotriva Chinei, desfasoara un atac prin surprindere impotriva bazei navale americane de la Pearl Harbor (7.XII), fapt care a dus la intrarea SUA in razboi. Japonezii continua expansiunea lor prin bombardarea Thailandei, Singaporelui, Filipinelor. Cucerind insula Guam din Marianne (10.XII) si insula Wake (23.XII), debarca in Filipine (22.XII). Trupele americane sunt evacuate din Manila (27.XII). Thailanda se preda japonezilor, care debarca in diverse puncte ale peninsulei Malacca inaintand spre baza britanica din Singapore. Fortele amfibii debarca pe 19.XII la Hong Kong, a carei garnizoana britanica se preda pe 25.XII. Bombardierele japoneze scufunda cuirasatele britanice Repulse si Prince of Wales, eliminand astfel forta navala engleza din Pacific.
Anul 1942
Evenimente politice
Extinderea conflictului strange randurile Aliatilor: se incheie alianta anglo-rusa (26.V); Legea de imprumut si incheiere este extinsa si in URSS. in tarile ocupate de germani se intensifica deportarea evreilor si muncitorilor: in Polonia, 300 000 evrei din Lublin sunt trimisi in lagare de exterminare. Ca urmare a debarcarii aliate in Africa de nord, germanii ocupa zona libera a Frantei (10.XI), fapt care provoaca manifestatii ostile in intreaga tara si scufundarea flotei franceze in portul Toulon (27.XI).
Fronturile mediteraneene si africane
Trupele italo-germane, dupa oprirea ofensivei engleze, contraataca (22-29.1) ajungand pana la Ain el-Gazala. Ofensiva este reluata in mai: trupele Axei ajung pana la portile Alexandriei, dar rezistenta engleza le opreste inaintarea la El-Alamein. in toamna (23 .X) generalul Montgomery incepe contraofensiva: fortele italo-germane (3.XI) sunt constranse sa se replieze. intre timp un corp expedi-tionar anglo-american debarca (8.XI) in Maroc si Algeria si ajunge pana la granita cu Tunisia, ocupata de trupele Axei (14.XI).
Frontul de est
In primavara se reiau luptele pe frontul de est. O ofensiva sovietica (12. V) in regiunea Harkov fiind oprita, incepe contraofensiva germana impotriva oraselor Sevastopol si Voronej. Sevastopol cade pe 1 .VII. si se ajunge la fluviul Don pe 4.VII. SpreCaucaz (24.VIII) sunt ocupate bazinele industriale ale Donetu-lui, Donului de jos, Caucazului de vest. Se ajunge la fluviul Volga la nord de Stalingrad pe 1 .IX si la sud pe 10.XI. Orasul este incercuit, dar rezista cu stoicism. Pe 19.XI incepe contraofensiva sovietica pe tot frontul. Pe 23.XI trupele rusesti, dupa ce liniile germane sunt rupte la nord si sud de Stalingrad, trec Donul si incercuiesc armata condusa de von Paulus, asediind orasul. incepe astfel in 19.XII tragica retragere a ARMIR (Armata Italiana din Rusia, in care din iulie fusese inclus CSIR).
Frontul Pacificului
Japonezii debarca in Indiile orientale olandeze (11.1), ocupa Singapore (15.II), ajung la granita birmana si ii infrang pe americani in luptele navale din Java (27.11). Java se preda pe 9.XII. Vazand ca nu mai poate sa reziste, Olanda incheie armistitiu cu Japonia. in Birmania cade Rangoonul (8.III).
Comandantul american MacArthur, pe 11 .III, paraseste Fili-pinele. Garnizoana de la Bataan se preda si ea (8.IV). Corregidor capituleaza pe 7. V. Victoriile americane obtinute in urma dramaticelor lupte navale din Marea Caraibilor (4-8.V) si de la Midway (4-6.VI) pun capat expansiunii japoneze spre est. in vara japonezii ocupa Attu, insulele Fiji si Noile Hebride. Marines americani debarca la Guadalcanal (7. VIII) si din 7 pana in 10.VIIl are loc batalia navala din insulele Solomon, pierduta de americani. SUA, insa, ii constrange pe japonezi sa evacueze Guadalcanal (12-15.XI).
Anul 1943
Evenimente politice
Aliatii isi coordoneaza planul de actiune in conferintele de la Casablanca (14-27.1), de la Moscova (19.X-1 .XI) si de la Teheran (28.XI-1 .XII). La Casablanca se decide, printre altele, debarcarea in Sicilia. Punerea in practica a acestui plan precipita evenimentele in Italia. Mussolini, pus in minoritate de catre Marele Consiliu fascist (24-25. VII), este arestat de catre regele Victor Emanuel III, care incredinteaza conducerea guvernului maresalului Badoglio.
Acesta anunta tarii dorinta de a iesi din razboi si incepe tratativele pentru armistitiu cu Aliatii, incheiat la Cassibile pe3.IX. Germanii reactioneaza ocupand Italia. in timp ce armata se destrama, iar regele si Badoglio se retrag la Brindisi (10.IX), incep sa apara primele episoade ale rezistentei italiene impotriva germanilor. Comitetul de Eliberare Nationala (CLN), constituit pe 9.IX, organizeaza si coordoneaza luptele de partizani. In timp ce in Italia de nord Mussolini (eliberat de parasutistii germani pe 12.IX) fondeaza, sub tutela nazista, Republica Sociala Italiana (23), guvernul italian declara razboi Germaniei (13.X). La Varsovia, revolta disperata a evreilor inchisi in ghetouri (IV-V) este reprimata de nazisti printr-un masacru.
Fronturile africane si mediteraneene
Trupele italo-germane abandoneaza Tripoli (23.1) si apar in Tunisia. Atacate la nord de americanii provenind din unitatile din Tunisia si la sud de catre englezii provenind din Libia, fortele Axei din Africa de nord se predau (12-13.V). Aliatii debarca in Sicilia intre Licata si Augusta (9-10.VII) si ocupa pe rand Siracuza (12.VII), Agri-gento (17. VII), Caltanissetta si Enna (20. VII), Palermo (22.VII), Catania (6.VIII), Messina (16.VIII).
Pe 22.VI germanii ataca URSS cu sprijinul trupelor romane, ungare, slovace, finlandeze si a CSIR (Corpul de Expeditie Italian in Rusia). Cad apoi Brest-Litovsk (26.VI), Minsk (28.VI), Lvov si Riga (30.VI). Continuarea ofensivei germane (15. VII-7. VIII) duce la cucerirea Smolenskului (16. VII). Germanii incep asediul Leningradului (9.IX), ocupa Kievul (19.IX) si Odesa (15.X). Tot in sud trupele CSIR ataca Stalingrad (20.X), Harkov (24.X) si Kursk (2.XI). in acelasi timp germanii, intrati in Crimeea, cuceresc Ialta si incep asediul Sevastopolului. in sectorul central trupele germane, prin ofensiva din 16.XI-5.XII ajung la 50 de km de Moscova, dar pana la urma sunt respinse de catre armata rusa care contraataca si recucereste Kalinin, Tuia si Kaluga (20.XII).
Frontul din Pacific
Japonia, care-si continua razboiul impotriva Chinei, desfasoara un atac prin surprindere impotriva bazei navale americane de la Pearl Harbor (7.XII), fapt care a dus la intrarea SUA in razboi. Japonezii continua expansiunea lor prin bombardarea Thailandei, Singaporelui, Filipinelor. Cucerind insula Guam din Marianne (10.XII) si insula Wake (23.XII), debarca in Filipine (22.XII). Trupele americane sunt evacuate din Manila (27.XII). Thailanda se preda japonezilor, care debarca in diverse puncte ale peninsulei Malacca inaintand spre baza britanica din Singapore. Fortele amfibii debarca pe 19.XII la Hong Kong, a carei garnizoana britanica se preda pe 25.XII. Bombardierele japoneze scufunda cuirasatele britanice Repulse si Prince of Wales, eliminand astfel forta navala engleza din Pacific.
Anul 1942
Evenimente politice
Extinderea conflictului strange randurile Aliatilor: se incheie alianta anglo-rusa (26.V); Legea de imprumut si incheiere este extinsa si in URSS. in tarile ocupate de germani se intensifica deportarea evreilor si muncitorilor: in Polonia, 300 000 evrei din Lublin sunt trimisi in lagare de exterminare. Ca urmare a debarcarii aliate in Africa de nord, germanii ocupa zona libera a Frantei (10.XI), fapt care provoaca manifestatii ostile in intreaga tara si scufundarea flotei franceze in portul Toulon (27.XI).
Fronturile mediteraneene si africane
Trupele italo-germane, dupa oprirea ofensivei engleze, contraataca (22-29.1) ajungand pana la Ain el-Gazala. Ofensiva este reluata in mai: trupele Axei ajung pana la portile Alexandriei, dar rezistenta engleza le opreste inaintarea la El-Alamein. in toamna (23 .X) generalul Montgomery incepe contraofensiva: fortele italo-germane (3.XI) sunt constranse sa se replieze. intre timp un corp expedi-tionar anglo-american debarca (8.XI) in Maroc si Algeria si ajunge pana la granita cu Tunisia, ocupata de trupele Axei (14.XI).
Frontul de est
In primavara se reiau luptele pe frontul de est. O ofensiva sovietica (12. V) in regiunea Harkov fiind oprita, incepe contraofensiva germana impotriva oraselor Sevastopol si Voronej. Sevastopol cade pe 1 .VII. si se ajunge la fluviul Don pe 4.VII. SpreCaucaz (24.VIII) sunt ocupate bazinele industriale ale Donetu-lui, Donului de jos, Caucazului de vest. Se ajunge la fluviul Volga la nord de Stalingrad pe 1 .IX si la sud pe 10.XI. Orasul este incercuit, dar rezista cu stoicism. Pe 19.XI incepe contraofensiva sovietica pe tot frontul. Pe 23.XI trupele rusesti, dupa ce liniile germane sunt rupte la nord si sud de Stalingrad, trec Donul si incercuiesc armata condusa de von Paulus, asediind orasul. incepe astfel in 19.XII tragica retragere a ARMIR (Armata Italiana din Rusia, in care din iulie fusese inclus CSIR).
Frontul Pacificului
Japonezii debarca in Indiile orientale olandeze (11.1), ocupa Singapore (15.II), ajung la granita birmana si ii infrang pe americani in luptele navale din Java (27.11). Java se preda pe 9.XII. Vazand ca nu mai poate sa reziste, Olanda incheie armistitiu cu Japonia. in Birmania cade Rangoonul (8.III).
Comandantul american MacArthur, pe 11 .III, paraseste Fili-pinele. Garnizoana de la Bataan se preda si ea (8.IV). Corregidor capituleaza pe 7. V. Victoriile americane obtinute in urma dramaticelor lupte navale din Marea Caraibilor (4-8.V) si de la Midway (4-6.VI) pun capat expansiunii japoneze spre est. in vara japonezii ocupa Attu, insulele Fiji si Noile Hebride. Marines americani debarca la Guadalcanal (7. VIII) si din 7 pana in 10.VIIl are loc batalia navala din insulele Solomon, pierduta de americani. SUA, insa, ii constrange pe japonezi sa evacueze Guadalcanal (12-15.XI).
Anul 1943
Evenimente politice
Aliatii isi coordoneaza planul de actiune in conferintele de la Casablanca (14-27.1), de la Moscova (19.X-1 .XI) si de la Teheran (28.XI-1 .XII). La Casablanca se decide, printre altele, debarcarea in Sicilia. Punerea in practica a acestui plan precipita evenimentele in Italia. Mussolini, pus in minoritate de catre Marele Consiliu fascist (24-25. VII), este arestat de catre regele Victor Emanuel III, care incredinteaza conducerea guvernului maresalului Badoglio.
Acesta anunta tarii dorinta de a iesi din razboi si incepe tratativele pentru armistitiu cu Aliatii, incheiat la Cassibile pe3.IX. Germanii reactioneaza ocupand Italia. in timp ce armata se destrama, iar regele si Badoglio se retrag la Brindisi (10.IX), incep sa apara primele episoade ale rezistentei italiene impotriva germanilor. Comitetul de Eliberare Nationala (CLN), constituit pe 9.IX, organizeaza si coordoneaza luptele de partizani. In timp ce in Italia de nord Mussolini (eliberat de parasutistii germani pe 12.IX) fondeaza, sub tutela nazista, Republica Sociala Italiana (23), guvernul italian declara razboi Germaniei (13.X). La Varsovia, revolta disperata a evreilor inchisi in ghetouri (IV-V) este reprimata de nazisti printr-un masacru.
Fronturile africane si mediteraneene
Trupele italo-germane abandoneaza Tripoli (23.1) si apar in Tunisia. Atacate la nord de americanii provenind din unitatile din Tunisia si la sud de catre englezii provenind din Libia, fortele Axei din Africa de nord se predau (12-13.V). Aliatii debarca in Sicilia intre Licata si Augusta (9-10.VII) si ocupa pe rand Siracuza (12.VII), Agri-gento (17. VII), Caltanissetta si Enna (20. VII), Palermo (22.VII), Catania (6.VIII), Messina (16.VIII).
Continuand drumul spre nord a VIII-a armata engleza debarca inCalabria
(2.IX) si a V-a armata americana in campia din Salemo (9.IX).Dupa lupte dure se
ajunge la Neapole (LX), eliberat deja de cetatenii rasculati (27.IX-1 .X). Aliatii
sunt opriti de rezistenta germana de-a lungul liniei Gustav, aflata la varsarea
raului Garigliano in Adriatica la sud de Pescara.Frontul de est
Ofensiva sovietica continua. Germanii, blocati la Stalingrad, se predau pe 31.1. Milerovo (17.1), Rostov, Vorosilovgrad (14.11) si Harkov (16.11) sunt recucerite si Donul este trecut. Pe cursul mediu al Donului cad Voronej (15.11) si Kursk. Armatele germane si italiene (17-30.1 are loc retragerea corpului de armata alpin) se retrag cu pierderi imense. Leningradul, dupa 17 luni de asediu, este deblocat (18.1). Din 5 pana in 19.VII germanii au incercat o contraofensiva in directia Kursk, dar au fost respinsi. in august ofensiva rusa este reluata pe linia frontului de la Smolensk la Marea Azov: sunt recucerite Orei (5 VIII), Taganrog (30.VTII) si Stalino (5.IX), este eliberat bazinul Donetului. Continuandu-si inaintarea rusii ocupa Smolensk (25.-IX), ajungand la Nistru si eliberand Kievul (6.XI). in intreaga Europa se intensifica luptele de partizani impotriva germanilor.
Frontul din Pacific
Japonezii abandoneaza Guadal-canal (9.II). in martie incepe ofensiva americana in Pacific, tintind mai intai spre cucerirea Aleutinelor si insulelor Solomon din centru, apoi urmand cucerirea insulelor Gilbert si Marshall. Pe 2-5.III fortele navale americane infrang flota japoneza in Marea Bismarck. La sfarsitul lui iunie ofensiva din insulele Solomon duce, dupa trei grele lupte navale (din golfurile Kula, Kolombangara, Vella), la ocuparea lagarului Munda. La 1 .XI trupele americane debarca la Bougainville, cea mai mare insula din nordul grupului de insule Solomon. Infanteria americana debarca pe 20.XI pe insulele Makin si Tarawa (Gilbert).
Anul 1944
Evenimente politice
In Italia ocupata de germani Republica de la Saln, la Verona, judeca si executa (10.1) capii ierarhiei fasciste care au votat impotriva lui Mussolini in sedinta Marelui Consiliu. Pe de alta parte, in Italia libera, Aliatii restituie administratiei italiene teritoriul de la sud de provincia Foggia si Neapole. URSS recunoaste guvernul Badoglio, guvern de unitate nationala cu participarea tuturor partidelor CLN. Pe 4.IV Victor Emanuel III incredinteaza regenta fiului sau Umberto. Badoglio demisioneaza, se constituie guvernul Bonomi (18), care recunoaste in CLNAI propriul reprezentant in Italia ocupata (26.XII). in noiembrie Roosevelt este reales presedintele SUA pentru a patra oara, cu Truman ca vicepresedinte.
Frontul italian
Pe 22.1 trupele anglo-americane debarca la Anzio si laNettuno. in jurul localitatii Cassino germanii opresc inaintarea aliata. Se intensifica in aceasta perioada activitatea militara si politica a Rezistentei: formatiunile de partizani (brigazile Justitie si Libertate, Garibaldi si altele independente), puse sub o unica conducere (Comandamentul general Voluntarii Libertatii), inmultesc sabotajele. in mai Aliatii declanseaza ofensiva: Cassino cade pe 18.V; pe 4. VI intra in Roma. Inaintarea continua este insotita de o intensa activitate a partizanilor in Toscana, Umbria si Marche. Florentinii se revolta (4.VIII) si dupa lupte dure ii constrang pe germani sa se predea (20. VIII), Aliatii isi continua ofensiva si cuceresc Rimini (21 .IX) si Ravenna (5.XII), dar nu reusesc sa treaca de linia defensiva stabilita de germani intre Pisa si Rimini (linia gotica).
Frontul de est
Inaintarea trupelor sovietice continua pe intreg frontul. La nord este ocupat (20.1) Novgoro-dul, ajungandu-se astfel pana la granita poloneza. intre martie si aprilie ocupa Galitia, Bucovina si Basarabia. Germanii la randul lor ocupa Ungaria (19.III), dar sunt constransi sa evacueze Crimeea (IV-V). La 9. VI sovieticii incep ofensiva in Karelia si de-a lungul Balticii. Cuceresc Lituania, intra in Polonia ajungand pana la Vistula (VII). La sud intra in Romania si ocupa Bucurestiul (31.VIII) si in Bulgaria (6.IX) ajung pana la Sofia (18.IX). Germanii parasesc Grecia. Rusii intra in Ungaria (IX) si, sprijiniti de puternica activitate partizana iugoslava a lui Tito, ajung la Belgrad pe 21.X. Budapesta este inconjurata.
Frontul de vest
Intre 5 si 6. VI anglo-americanii deschid al doilea front in vest prin debarcarea in Normandia. Hitler, in dorinta disperata de a face fata situatiei, ordona (12.VI) bombardarea Angliei cu VI si V2. Atacul se sfarseste repede. Sub presiunea aliata germanii abandoneaza Cherbourg (26. VI) si Caen (9. VII). intre timp in sudul Frantei, intre Hycres si Cannes, are loc o noua debarcare aliata (15. VIII) si Marsilia, Toulon (20. VII) si Lyon (30.IX).sunt eliberate. Aliatii pe 24.VIII intra in Paris. Armatele de nord si de sud se unesc. La inceputul lui septembrie Belgia este eliberata si pe 17.IX trupele aliate aeropurtate ocupa Nijmegen si Arnhem. in Luxemburg are loc contraofensiva germana (16.XII), dar dupa cateva succese initiale esueaza (28.XII).
Frontul din Pacific
Din ianuarie incepe ofensiva aliata in Birmania. Americanii debarca pe marele atol Kwajalein (31.1) si la Eniwetock (17.11), in insulele Marshall, si cuceresc insulele Amiralitatii (20.II) si Hollandia (Noua Guinee) pe 6. VI. in iunie incepe ofensiva in Mariane. Americanii cuceresc suprematia pe mare si in aer si inving in lupta pentru Filipine (19-20.VI). Trupele americane debarca in Guam (21VI). in octombrie incepe atacul Filipinelor. Americanii debarca la Leyte (20.X) si pe 23-26.X flota americana o invinge pe cea japoneza in marea lupta din golful Leyte.
Anul 1945
Evenimente politice
La intalnirea de la Ialta (4-11 .II) Stalin, Roosevelt si Churchill decid soarta Germaniei si a organizarii politice a lumii dupa razboi. Aceasta ultima problema s-a aflat si in centrul intalnirii de la Potsdam (17.VII-2.VIII), la care participa Stalin, Truman (care i-a urmat lui Roosevelt, mort in 12. VI) si Attlee (care 1-a inlocuit pe Churchill, infrant in alegeri). Conferinta de la San Francisco (26.IV-26.VI) elaboreaza Carta Natiunilor Unite.
Frontul italian
Armatele aliate raman inactive, in timp ce actiunile partizanilor se intensifica in Italia centrala si de nord ocupata de germani si fascistii Republicii Sociale. La 1 aprilie Aliatii incep ofensiva: dupa eliberarea Bolognei (2LIV) ajung la Pad (23.IV). intre timp se intensifica insurectia fortelor de rezistenta. Cand ajung Aliatii, Genova (23-24.IV), Milano (24-25.IV), Torino (25-26.IV) sunt deja eliberate de catre patrioti. Germanii, fara nici o posibilitate de rezistenta, semneaza la Caserta (29.IV) capitularea fara conditii.
Ofensiva sovietica continua. Germanii, blocati la Stalingrad, se predau pe 31.1. Milerovo (17.1), Rostov, Vorosilovgrad (14.11) si Harkov (16.11) sunt recucerite si Donul este trecut. Pe cursul mediu al Donului cad Voronej (15.11) si Kursk. Armatele germane si italiene (17-30.1 are loc retragerea corpului de armata alpin) se retrag cu pierderi imense. Leningradul, dupa 17 luni de asediu, este deblocat (18.1). Din 5 pana in 19.VII germanii au incercat o contraofensiva in directia Kursk, dar au fost respinsi. in august ofensiva rusa este reluata pe linia frontului de la Smolensk la Marea Azov: sunt recucerite Orei (5 VIII), Taganrog (30.VTII) si Stalino (5.IX), este eliberat bazinul Donetului. Continuandu-si inaintarea rusii ocupa Smolensk (25.-IX), ajungand la Nistru si eliberand Kievul (6.XI). in intreaga Europa se intensifica luptele de partizani impotriva germanilor.
Frontul din Pacific
Japonezii abandoneaza Guadal-canal (9.II). in martie incepe ofensiva americana in Pacific, tintind mai intai spre cucerirea Aleutinelor si insulelor Solomon din centru, apoi urmand cucerirea insulelor Gilbert si Marshall. Pe 2-5.III fortele navale americane infrang flota japoneza in Marea Bismarck. La sfarsitul lui iunie ofensiva din insulele Solomon duce, dupa trei grele lupte navale (din golfurile Kula, Kolombangara, Vella), la ocuparea lagarului Munda. La 1 .XI trupele americane debarca la Bougainville, cea mai mare insula din nordul grupului de insule Solomon. Infanteria americana debarca pe 20.XI pe insulele Makin si Tarawa (Gilbert).
Anul 1944
Evenimente politice
In Italia ocupata de germani Republica de la Saln, la Verona, judeca si executa (10.1) capii ierarhiei fasciste care au votat impotriva lui Mussolini in sedinta Marelui Consiliu. Pe de alta parte, in Italia libera, Aliatii restituie administratiei italiene teritoriul de la sud de provincia Foggia si Neapole. URSS recunoaste guvernul Badoglio, guvern de unitate nationala cu participarea tuturor partidelor CLN. Pe 4.IV Victor Emanuel III incredinteaza regenta fiului sau Umberto. Badoglio demisioneaza, se constituie guvernul Bonomi (18), care recunoaste in CLNAI propriul reprezentant in Italia ocupata (26.XII). in noiembrie Roosevelt este reales presedintele SUA pentru a patra oara, cu Truman ca vicepresedinte.
Frontul italian
Pe 22.1 trupele anglo-americane debarca la Anzio si laNettuno. in jurul localitatii Cassino germanii opresc inaintarea aliata. Se intensifica in aceasta perioada activitatea militara si politica a Rezistentei: formatiunile de partizani (brigazile Justitie si Libertate, Garibaldi si altele independente), puse sub o unica conducere (Comandamentul general Voluntarii Libertatii), inmultesc sabotajele. in mai Aliatii declanseaza ofensiva: Cassino cade pe 18.V; pe 4. VI intra in Roma. Inaintarea continua este insotita de o intensa activitate a partizanilor in Toscana, Umbria si Marche. Florentinii se revolta (4.VIII) si dupa lupte dure ii constrang pe germani sa se predea (20. VIII), Aliatii isi continua ofensiva si cuceresc Rimini (21 .IX) si Ravenna (5.XII), dar nu reusesc sa treaca de linia defensiva stabilita de germani intre Pisa si Rimini (linia gotica).
Frontul de est
Inaintarea trupelor sovietice continua pe intreg frontul. La nord este ocupat (20.1) Novgoro-dul, ajungandu-se astfel pana la granita poloneza. intre martie si aprilie ocupa Galitia, Bucovina si Basarabia. Germanii la randul lor ocupa Ungaria (19.III), dar sunt constransi sa evacueze Crimeea (IV-V). La 9. VI sovieticii incep ofensiva in Karelia si de-a lungul Balticii. Cuceresc Lituania, intra in Polonia ajungand pana la Vistula (VII). La sud intra in Romania si ocupa Bucurestiul (31.VIII) si in Bulgaria (6.IX) ajung pana la Sofia (18.IX). Germanii parasesc Grecia. Rusii intra in Ungaria (IX) si, sprijiniti de puternica activitate partizana iugoslava a lui Tito, ajung la Belgrad pe 21.X. Budapesta este inconjurata.
Frontul de vest
Intre 5 si 6. VI anglo-americanii deschid al doilea front in vest prin debarcarea in Normandia. Hitler, in dorinta disperata de a face fata situatiei, ordona (12.VI) bombardarea Angliei cu VI si V2. Atacul se sfarseste repede. Sub presiunea aliata germanii abandoneaza Cherbourg (26. VI) si Caen (9. VII). intre timp in sudul Frantei, intre Hycres si Cannes, are loc o noua debarcare aliata (15. VIII) si Marsilia, Toulon (20. VII) si Lyon (30.IX).sunt eliberate. Aliatii pe 24.VIII intra in Paris. Armatele de nord si de sud se unesc. La inceputul lui septembrie Belgia este eliberata si pe 17.IX trupele aliate aeropurtate ocupa Nijmegen si Arnhem. in Luxemburg are loc contraofensiva germana (16.XII), dar dupa cateva succese initiale esueaza (28.XII).
Frontul din Pacific
Din ianuarie incepe ofensiva aliata in Birmania. Americanii debarca pe marele atol Kwajalein (31.1) si la Eniwetock (17.11), in insulele Marshall, si cuceresc insulele Amiralitatii (20.II) si Hollandia (Noua Guinee) pe 6. VI. in iunie incepe ofensiva in Mariane. Americanii cuceresc suprematia pe mare si in aer si inving in lupta pentru Filipine (19-20.VI). Trupele americane debarca in Guam (21VI). in octombrie incepe atacul Filipinelor. Americanii debarca la Leyte (20.X) si pe 23-26.X flota americana o invinge pe cea japoneza in marea lupta din golful Leyte.
Anul 1945
Evenimente politice
La intalnirea de la Ialta (4-11 .II) Stalin, Roosevelt si Churchill decid soarta Germaniei si a organizarii politice a lumii dupa razboi. Aceasta ultima problema s-a aflat si in centrul intalnirii de la Potsdam (17.VII-2.VIII), la care participa Stalin, Truman (care i-a urmat lui Roosevelt, mort in 12. VI) si Attlee (care 1-a inlocuit pe Churchill, infrant in alegeri). Conferinta de la San Francisco (26.IV-26.VI) elaboreaza Carta Natiunilor Unite.
Frontul italian
Armatele aliate raman inactive, in timp ce actiunile partizanilor se intensifica in Italia centrala si de nord ocupata de germani si fascistii Republicii Sociale. La 1 aprilie Aliatii incep ofensiva: dupa eliberarea Bolognei (2LIV) ajung la Pad (23.IV). intre timp se intensifica insurectia fortelor de rezistenta. Cand ajung Aliatii, Genova (23-24.IV), Milano (24-25.IV), Torino (25-26.IV) sunt deja eliberate de catre patrioti. Germanii, fara nici o posibilitate de rezistenta, semneaza la Caserta (29.IV) capitularea fara conditii.
Frontul de vest
Contraofensiva germana in Lorena (I) ii constrange pe Aliati sa abandoneze Wissembourg. in Ardeni, in schimb, sunt infranti. Ofensiva aliata din primavara pe intreg frontul distruge orice rezistenta germana. Se ajunge la Rin in mai multe puncte (4.III), Koln este cucerit (6.III). Trecand Rinul (8.III), cad Koblenz (20.111), Mainz (20.111), si Miinster (2.IV). Mai la sud sunt ocupate Frankfurt pe Main (20. ITT) si Niimberg (16.IV). Trupele engleze ajung la Elba si cuceresc Liibeck (2.V). Ruhr este incercuit de trupe americane si fortele germane prinse in incercuire se predau (31 .III). Trupele americane ocupa Bavaria si Austria. intalnirea trupelor aliate cu cele rusesti are loc pe 25.IV Armatele germane de pe aceasta linie a frontului se predau pe 5.V.
Frontul de est
In regiunea Dunarii si Carpatilor germanii, presati de partizanii iugoslavi si de Armata Rosie, se retrag. Ungaria este ocupata. Budapesta cade pe 15.11. Austria este invadata. Graz este cucerit (31 .III). Viena este izolata si apoi ocupata (13.IV). Pe frontul german de est rusii desfasoara o puternica ofensiva (I), avanseaza in Polonia si cuceresc Varsovia (17.1) si Cracovia (18.1), ajungand la Oder (23.1). Intra in Silezia (6.II) si ocupa Bratislava (16. II).
La nord intra in Prusia orientala izoland, la inceputul lui februarie, Berlinul dinspre est si nord. Armatele sovietice intra in Danzig (30.111). Dupa caderea orasului Frankfurt pe Oder, au inceput luptele disperate din suburbiile Berlinului (23.IV). Germanii se predau (7.V) si luptele inceteaza pe frontul de est pe 8.V.
Frontul din Pacific
Recucerirea americana a Filipinelor a fost metodica: Luzon a cazut pe 9.1, Corregidor este reocupat pe 14.1, Iwojima este invadata (19.11), Manila este recucerita (23 .II), insulele japoneze sunt amenintate direct de catre marines americani care debarca (l.V) in Okinawa (Ryukyu). Pe toate fronturile japonezii se retrag, in Birmania sunt recucerite Mandalay si Rangoon. Pe 26. VII aliatii, uniti la Potsdam, impun Japoniei sa se predea sau va fi total distrusa.
Pe 6.VIII este aruncata asupra Hiroshimei prima bomba atomica, urmata de o alta lansata asupra orasului Nagasaki (9.VIII). Pe 8.VIII URSS intra in razboi cu Japonia. Aceasta consimte la deschiderea tratativelor de pace (10.VIII) si accepta sa se predea (14.VIII). Ostilitatile inceteaza pe 15.VIII. Pe 27.VIII flota Statelor Unite intra in golful Tokyo. Pe cuirasatul Missouri este semnata predarea (1 .IX).
Contraofensiva germana in Lorena (I) ii constrange pe Aliati sa abandoneze Wissembourg. in Ardeni, in schimb, sunt infranti. Ofensiva aliata din primavara pe intreg frontul distruge orice rezistenta germana. Se ajunge la Rin in mai multe puncte (4.III), Koln este cucerit (6.III). Trecand Rinul (8.III), cad Koblenz (20.111), Mainz (20.111), si Miinster (2.IV). Mai la sud sunt ocupate Frankfurt pe Main (20. ITT) si Niimberg (16.IV). Trupele engleze ajung la Elba si cuceresc Liibeck (2.V). Ruhr este incercuit de trupe americane si fortele germane prinse in incercuire se predau (31 .III). Trupele americane ocupa Bavaria si Austria. intalnirea trupelor aliate cu cele rusesti are loc pe 25.IV Armatele germane de pe aceasta linie a frontului se predau pe 5.V.
Frontul de est
In regiunea Dunarii si Carpatilor germanii, presati de partizanii iugoslavi si de Armata Rosie, se retrag. Ungaria este ocupata. Budapesta cade pe 15.11. Austria este invadata. Graz este cucerit (31 .III). Viena este izolata si apoi ocupata (13.IV). Pe frontul german de est rusii desfasoara o puternica ofensiva (I), avanseaza in Polonia si cuceresc Varsovia (17.1) si Cracovia (18.1), ajungand la Oder (23.1). Intra in Silezia (6.II) si ocupa Bratislava (16. II).
La nord intra in Prusia orientala izoland, la inceputul lui februarie, Berlinul dinspre est si nord. Armatele sovietice intra in Danzig (30.111). Dupa caderea orasului Frankfurt pe Oder, au inceput luptele disperate din suburbiile Berlinului (23.IV). Germanii se predau (7.V) si luptele inceteaza pe frontul de est pe 8.V.
Frontul din Pacific
Recucerirea americana a Filipinelor a fost metodica: Luzon a cazut pe 9.1, Corregidor este reocupat pe 14.1, Iwojima este invadata (19.11), Manila este recucerita (23 .II), insulele japoneze sunt amenintate direct de catre marines americani care debarca (l.V) in Okinawa (Ryukyu). Pe toate fronturile japonezii se retrag, in Birmania sunt recucerite Mandalay si Rangoon. Pe 26. VII aliatii, uniti la Potsdam, impun Japoniei sa se predea sau va fi total distrusa.
Pe 6.VIII este aruncata asupra Hiroshimei prima bomba atomica, urmata de o alta lansata asupra orasului Nagasaki (9.VIII). Pe 8.VIII URSS intra in razboi cu Japonia. Aceasta consimte la deschiderea tratativelor de pace (10.VIII) si accepta sa se predea (14.VIII). Ostilitatile inceteaza pe 15.VIII. Pe 27.VIII flota Statelor Unite intra in golful Tokyo. Pe cuirasatul Missouri este semnata predarea (1 .IX).
Enciclopedie de Istorie Universala - editura All