Horoscopul zilei

Fecioara
(23 August - 21 Septembrie)


Sanatate
Bani
Dragoste

› vrei zodia ta

Cultura generala

Instinctiv, liliecii se feresc de om si nu sunt agresivi in prezenta acestuia. Cu toate acestea, din instinct de aparare, pot musca omul, daca se simt in pericol. Sunt si cazuri in care liliecii-vampir, in lipsa altei surse de hrana, sa muste omul (daca omul doarme afara, ori cu geamul deschis), pentru a obtine sangele necesar supravietuirii. Muscatura nu este de gat, cum e prezentata de regula in filme, ci mai degraba de degetul mare de la picior, bine vascularizat.

› vrei mai mult

Bancul zilei

-Gogule, de ce mananci in timpul orelor? Ce ai spune daca m-ai vedea ca intru in clasa mancand?
-Pofta buna, doamna invatatoare!

› vrei mai mult
Evaluare Nationala | Bacalaureat | Subiecte Examen | Forum | Arhiva | Referate

home : Invatamant : Teste_Nationale : Subiecte_Examen_Teste_Nationale


Limba Si Literatura Romana
TESTE NATIONALE 2007



varianta_035

Subiecte examen Teste Nationale 2007 - Limba si literatura romana

TESTAREA NATIONALA - 2007
Proba scrisa de limba si literatura romana

TESTAREA NATIONALA - 2007
Proba scrisa de limba si literatura romana

Subiect examen varianta 35

•     Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

•     Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Partea I (48 de puncte):

Citeste cu atentie textul dat. Scrie, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre cerintele de
mai jos:

Cica era odata intr-un sat un om grozav de lenes; de lenes ce era, nici imbucatura din gura nu si-o
mesteca. Si satul, vazand ca acest om nu se da la munca nici in ruptul capului, hotari sa-t spanzure, pentru
a nu mai da pilda de lenevie si altora. Si asa, se aleg vreo doi oameni din sat si se duc la casa lenesului, ii
umfla pe sus, il pun intr-un car cu boi, ca pe un butuc nesimtitor, si hai cu dansul la locul de spanzuratoare!

Asa era pe vremea aceea.

Pe drum se intalnesc ei cu o trasura in care era o cucoana. Cucoana, vazand in carul cel cu boi un om
care samana a fi bolnav, intreba cu mila pe cei doi tarani, zicand:

- Oameni buni! Se vede ca omul cel din car e bolnav, sarmanul, si-l duceti la vreo doftoraie undeva sa
se caute.

- Ba nu, cucoana, raspunde unul dintre tarani; sa ierte cinstita fata dumneavoastra, dar aista e un lenes
care nu are pareche in lume, si-l ducem la spanzuratoare, ca sa curatim satul de-un trandav.

- Alei! Oameni buni, zise cucoana, infiorandu-se; pacat, sarmanul, sa moara ca un cane, faradelege!
Mai bine duceti-l la mosie la mine; iacata curtea pe coasta ceea. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia
asa, pentru imprejurari grele, Doamne fereste! A manca la posmagi si-a trai si el pe langa casa mea, ca
doar stiu ca nu m-a perde Dumnezeu pentr-o bucatica de pane. Da, suntem datori a ne ajuta unii pe altii.

- l-auzi, mai, ienesule, ce spune cucoana: ca te-a pune la cotet, intr-un hambar cu posmagi, zise unul
dintre sateni. Iaca peste ce noroc ai dat, bata-te intunerecul sa te bata, uraciunea oamenilor! Sai degraba si
multameste cucoanei, ca te-a scapat de la moarte si-ai dat peste belsug, luandu-te sub aripa dumisale. Noi
gandeam sa-ti dam sopon si franghie. Iar cucoana, cu bunatatea dumisale, iti da adapost si posmagi; sa tot
traiesti, sa nu mai mori! Sa-si puie cineva obrazul pentru un trantor ca tine si sa te hraneasca ca pe-un
trantor, mare minune-i si asta! Dar tot de noroc sa se planga cineva... Bine-a mai zis cine-a zis ca «Boii
ara si caii mananca». Hai, da raspuns cucoanei, ori asa, ori asa, ca n-are vreme de stat la vorba cu noi.

- Dar muietii-s posmagii? zise atunci lenesul, cu jumatate de gura, fara sa se carneasca din loc.
-Ce-a zis? intreba cucoana pe sateni.

- Ce sa zica, milostiva cucoana, raspunde unul. la, intreaba, ca muieti-s posmagii?

- Vai de mine si de mine, zise cucoana cu mirare, inca asta n-am auzit! Da' el nu poate sa si-i moaie ?

- Auzi, mai Ienesule: te prinzi sa moi posmagii singur, ori ba?

- Ba, raspunse lenesul. Trageti mai bine tot inainte! Ce mai atata grija pentru asta pustie de gura!
Atunci unul dintre sateni zice cucoanei:

- Bunatatea dumneavoastra, milostiva cucoana, dar degeaba mai voiti a strica orzul pe gaste. Vedeti
bine ca nu-l ducem noi la spanzuratoare numai asa de flori de cuc, sa-i luam naravul. Cum chititi? Un sat
intreg n-ar fi pus oare mana de la mana ca sa poata face dintr-insul ceva? Dar ai pe cine ajuta? Doar lenea-i
imparateasa mare, ce-ti bati capul!

Cucoana atunci, cu toata bunavointa ce ave, se hameteste si de bineface si de tot, zicand:

- Oameni buni, faceti dar cum v-a lumina Dumnezeu!"
Iar satenii duc pe lenes la locul cuvenit si-i fac felul.

Si iaca asa au scapat lenesul acela de sateni, si satenii aceia de dansul.

Mai pofteasca de-acum si alti lenesi in satul acela daca le da mana si-i tine cureaua.

S-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa.

(Ion Creanga, Povestea unui om lenes)

"hambar, hambare, s.n. - magazie in care se pastreaza diferite produse agricole, in special, cereale;

granar, jitnita.

"posmag, posmagi, s.m. - (reg.) paine uscata taiata felii. (Ia sg.) pesmet

*a strica orzul pe gaste - (expr.) a darui lucruri deosebite cuiva care nu stie sa le pretuiasca

*(a umbla) de floride cuc- (expr.) (a umbla) fara rost

A. Limba romana

1.    Desparte in silabe cuvintele: "bolnav", "franghie", "faceti, "undeva".                                         4 puncte

2.   Scrie cate un sinonim pentru fiecare din cuvintele: "sateni", "hotari"t "degeaba", jioroc".         4 puncte

3.    Precizeaza procedeul prin care s-au format cuvintele urmatoare: "de la", "bunatate".             4 puncte

4.    Stabileste valoarea morfologica a cuvintelor subliniate din enuntul

w- l-auzi, mai, Ienesule, ce spune cucoana: ca te-a pune la cotet".                                            4 puncte

5.   Alcatuieste o propozitie in care substantivul ..oameni"sa fie in cazul genitiv,

cu functie sintactica de nume predicativ.                                                                               4 puncte

6.   Transcrie predicatul primei propozitii din textul dat, precizandu-i felul.                                   4 puncte

7.    Precizeaza functia sintactica a cuvintelor subliniate din enuntul urmator:

"Si iaca a$a au scapat lenesul acela de sateni, si satenii aceia de dansul".                            4 puncte

8.   Transcrie propozitia subordonata din fraza urmatoare, precizandu-i felul:

"Se vede ca omul cel din car e bolnav".                                                                                4 puncte

9.    Alcatuieste o fraza in care sa existe o propozitie subordonata predicativa,

avand ca termen regent verbul "a ramane".                                                                          4 puncte

B. intelegerea textului

10.  Precizeaza modul de expunere dominant in textul dat.                                                          2 puncte

11.  Transcrie, din textul dat, enuntul care contine intriga naratiunii.                                              2 puncte

12. Precizeaza o trasatura de caracter a cucoanei, care reiese din enuntul:

,,- Da, suntem datori a ne ajuta unii pe altii".                                                                          2 puncte

13.  Mentioneaza doua trasaturi care sa justifice faptul ca textul este o opera epica.                     2 puncte

14.  Explica intelesul enuntului: "- Doar lenea-i imparateasa mare...".                                         4 puncte

Partea a ll-a (18 puncte)

Scrie un text de 15 - 20 de randuri, cu titlul "Peisaj ...", in care sa folosesti ca mod de expunere
descrierea, avand ca inceput dat urmatorul enunt: Dupa furtuna care parea ca uneste cerul cu marea, se ivi,
bucuros, soarele.

in compunerea ta, trebuie:

•     sa respecti conventiile specifice descrierii, ca mod de expunere;                                            6 puncte

•     sa ai un stil si un continut adecvate situatiei imaginate;                                                          8 puncte

•     sa respecti normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie.                                          4 puncte

Partea a lll-a (24 de puncte)

Scrie o compunere in care sa caracterizezi personajul omul lenes din opera citata la Partea I (Ion
Creanga, Povestea unui om lenes). in redactarea compunerii, vei avea in vedere :
numirea a trei trasaturi de caracter ale personajului indicat;

-     precizarea, insotita de exemple, a trei mijloace/ procedee de caracterizare existente in naratiune;

-     ilustrarea trasaturilor personajului, prin raportare la mijloacele de caracterizare enuntate mai sus;
prezentarea relatiei dintre personajul indicat si un alt personaj al naratiunii.

Nota! Respectarea, in lucrare, a ordinii cerintelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru continut
(cate 3 puncte pentru fiecare cerinta rezolvata) si 12 puncte pentru redactare (coerenta textului - 2 p.; registrul
de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului - 3 p.; ortografia - 3 p.; punctuatia - 3 p.; asezarea
corecta a textului in pagina, lizibilitatea- 2 p.).

in vederea acordarii punctajului pentru redactare, compunerea trebuie sa aiba minimum 25 de
randuri scrise.