Enciclopedia clopotel

Razboaiele balcanice

Balcani, termen cu care este desemnata Peninsula Balcanica, regiune la sud de raurile Kupa, Sava si Dunare, cuprinzand Albania, Bulgaria, Grecia, fosta Iugoslavie si Turcia europeana (Tracia). Infrangerea suferita in 378 d.Hr. la Adrianopol de imparatul roman Valens a deschis Peninsula Balcanica catre invaziile vizigotilor si aliatilor lor. Mai apoi popoare slave (precum sarbii) sau slavizate (precum bulgarii), convertite la crestinism, au intemeiat aici regate autonome. Prin luptele din Kosovo (1389) si Tarnovo (1393), turcii otomani au subjugat regatele Serbiei si Bulgariei, au luat in stapanire o mare parte a Balcanilor, iar in 1453 au pus capat Imperiului bizantin.

Razboiul din Balcani

Batalia de la Mohacs (1526) a marcat o inaintare otomana in detrimentul regatului Ungariei, care se intindea in Croatia pana la Adriatica. Esecul care a urmat asediului Vienei (1683) a franat inaintarea otomana, dupa care a urmat o perioada lunga de tensiuni si confruntari cu austrieci si rusii. Tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi (1774), i-a recunoscut Rusiei drepturi asupra Crimeii si Ucrainei de sud si a marcat inceputul decaderii Imperiului otoman.

Problema balcanica

Decaderea Imperiului otoman a dat nastere "problemei balcanice", adica a problemei privitoare la configuratia hartii europene a imperiului, care coincidea cu regiunea Balcanica. Telurile expansioniste rusesti si austriece s-au impletit cu nevoia de independenta a popoarelor crestine aflate sub dominatie otomana, care-si pastrasera identitatea culturala si religioasa; de-a lungul sec. XIX si pana la primul razboi mondial, Rusia si-a asumat postura de protectoare a slavilor ortodocsi impotriva Imperiului otoman (care a fost, in general, sustinut de Marea Britanie de pe pozitii antirusesti), impinsa atat de motive etnice si religioase, cat si din perspectiva strategica de a obtine accesul la Mediterana prin controlul asupra Stramtorilor sau a constituirii unei Bulgarii mari, care sa iasa la Adriatica.

In 1815 principatul Serbiei a obtinut autonomia, devenind apoi independent in 1856 dupa razboiul din Crimeea , atunci cand si Romania, formata in urma unirii principatelor Moldovei si Tarii Romanesti (1859), a obtinut independenta (1878). Un mic regat al Greciei se formase intre timp in 1830, dupa un deceniu de lupte. La randul sau, Bulgaria a devenit autonoma in 1878, an in care Bosnia-Hertegovina a trecut sub administratia Austro-Ungariei (de care a fost anexata in 1908).

Dupa ce razboaiele balcanice (v.), au limitat seculara dominatie turca pana la Edirne, dizolvarea Imperiului austro-ungar la sfarsitul primului razboi mondial a dus la formarea noului stat iugoslav, care i-a unit pe croati, sarbi si sloveni (1919). Datorita imposibilitatii de trasare a unor frontiere nete intre diferitele populatii, B. au ramas o regiune marcata de contraste politice, etnice si religioase (dintre croatii catolici si sarbii ortodocsi, dintre crestinii si musulmanii din Bosnia-Hertegovina, Macedonia si Kosovo) care i-au transformat intr-o prada usoara pentru totalitarismul nazi-fascist (ocupatia italo-germana in 1941-1942 si luptele partizane de mai tarziu, de eliberare). in perioada de dupa razboi statele balcanice din est au intrat in blocul comunist, Iugoslavia a trait experienta originala a titoismului (v. Tito), in timp ce Grecia (dupa un razboi civil dur), in 1947 a ancorat in frontul democratiilor occidentale.

        Razboiul din BalcaniRazboiul din Balcani

Prin prabusirea sistemului sovietic in 1989, vechile framantari etnice si religioase au reizbucnit, marcand puternic tranzitia spre democratie, cu precadere in Iugoslavia (razboiul dintre republicile foste federale 1992-1995; reacutizarea cererilor autonomiste ale albanezilor din Kosovo; neintelegerile dintre Macedonia si Grecia). Atacurile Armatei de eliberare din Kosovo (1996-1997) au provocat in 1998 o dura contraofensiva sarba, care a cauzat numeroase victime civile si exodul populatiei albaneze.

Primul razboi balcanic

Imperiul otoman, slabit de razboiul din Libia cu Italia, a fost atacat pe 17.X. 1912 de Bulgaria, Serbia, Muntenegru si Grecia. invins, prin preliminariile de pace de la Londra, din 30.V.1913, a renuntat la toate posesiunile sale europene, in afara de o mica parte din Tracia.

Al doilea razboi balcanic

A fost provocat de impartirea Macedoniei intre invingatori. Bulgaria a fost atacata (VI. 1913) si invinsa de Muntenegru, Serbia, Grecia, Turcia si Romania. Pacea de la Bucuresti, din 10. VIII. 1913 a dat Dobrogea bulgara Romaniei, Salonicul Greciei si mare parte din Macedonia Serbiei, restituind si Edirne Turciei. balcanizare, termen care in limbajul politic indica o situatie de extrema faramitare politica si de gol de putere dintr-o regiune, dupa cum s-a intamplat in Europa dunareano-balcanica la sfarsitul primului razboi mondial, cand prezenta Imperiului austro-ungar a fost inlocuita de un mozaic de state mici, divizate pe plan intern si opuse unul celuilalt, deci prazi usoare pentru puterile vecine.