Al Doilea Razboi Mondial
Originile
Vechile cauze ale razboiului mondial trebuie cautate in deciziile asumate
de conferinta de pace de la Versailles (v.) de la sfarsitul primului razboi
mondial. Ele au stabilit o organizare a Europei din multe puncte de vedere
nedreapta, mai ales impunand Germaniei un tratat de pace punitiv, fara a emite
si instrumentele necesare pentru a fi respectat.Aceasta situatie, impreuna cu
urmarile crizei economice din 1929 (v.), a favorizat ascensiunea la putere in
Germania a lui A. Hitler, care-si propusese trei obiective; 1) eliminarea
tuturor clauzelor Tratatului de la Versailles care puneau Germania in
inferioritate fata de celelalte puteri; 2) unirea intr-un singur stat a tuturor
germanilor, anexand Germaniei Austria si alte teritorii ale altor state (sudetii
cehoslovaci) unde traiau minoritati germane; 3) crearea in Europa de est a unui
spatiu vital (Lebensraum) colonizat de Germania, de unde sa-si procure produse
agricole si materii prime.
In realizarea acestui program pretentiile lui Hitler
asupra orasului liber Danzig si asupra coridorului polonez au furnizat
pretextul razboiului, intrucat Marea Britanie si Franta, dupa multe cedari care
au caracterizat precedenta faza politica (v. appeasement), au decis sa treaca
de partea Poloniei in cazul unui atac german. Hitler, la randul sau, a pornit razboiul
numai dupa ce s-a asigurat de neutralitatea URSS, obtinuta in urma pactului de
neagresiune semnat de Molotov si Ribbentrop la Moscova pe 23,Vm. 1939. Prin urmatorul
tratat (28.LX. 1939) cele doua puteri au divizat Europa de est in zone de
influenta, mai ales impartindu-si Polonia si statele baltice (Lituania,
Letonia, Estonia).
Aceasta a permis URSS sa-si mareasca teritoriul, recuperand
regiunile pierdute dupa primul razboi mondial.
Razboiul in Europa (IX. 1939- VI. 1941)
In ciuda obligatiilor impuse de alianta, Franta si Marea Britanie nu au inceput
operatiuni militare pentru a opri cucerirea rapida a Poloniei de catre germani,
in timp ce URSS a declarat razboi Finlandei reusind sa o supuna in martie 1940 si
ocupand apoi, in iunie urmator, Lituania, Estonia si Letonia.
Frontul de vest cu Franta, spre care se indrepta un corp expeditionar britanic,
a ramas inactiv timp de opt luni, perioada care a fost numita "razboiul
ciudat", pana la 9.IV. 1940, cand in mai putin de doua luni, Germania,
utilizand fortele blindate, a ocupat mare parte din Franta. Aceasta, dupa
evacuarea orasului Dunkerque de catre armata britanica, a cerut un armistitiu. in
urma acestuia este impartita intr-o zona ocupata direct de Germania si alta
libera, sub controlul guvernului colaboraponist al maresalului Petain (v.
Vichy, regimul de la).
Mussolini, constient ca fortele sale armate nu erau pregatite si ca regele,
Biserica si unii membri ai ierarhiei erau ostili razboiului, dupa ce proclamase
nonbeligeranta Italiei, dar convins ca deja conflictul se va incheia, a decis
pe 10. V. 1940 sa intre in lupta de partea Germaniei, pentru a putea astfel sta
la masa invingatorilor.
Singura impotriva lui Hitler ramanea Marea Britanie, unde Churchill, care se
opusese politicii de appeasement, pe 10.V fusese numit prim-ministru. El a
reprezentat dorinta de rezistenta a tarii, sprijinit de imperiu (si mai ales incepand
cu realegerea la presedintie a lui F.D. Roosevelt) de SUA, care, chiar daca nu
participa la operatiuni, sustinea in orice mod Marea Britanie, declarand
explicit in Carta Atlantica (v.) ca doreste infrangerea Germaniei.
Hitler a incercat inutil sa ingenuncheze Marea Britanie prin masive atacuri
aeriene (Batalia Angliei) pregatindu-se pentru invazie (Operatiunea Leul de
mare). Si in Mediterana, ciocnirile aeronavale cu italienii si actiunile din
Africa de nord s-au desfasurat in mod favorabil englezilor. Un nou front s-a
deschis in Balcani, prin atacul lui Mussolini impotriva Greciei (X.1940): II
Duce, iritat de instalarea trupelor germane in Romania si pentru ca era pus
mereu in fata faptului implinit de catre Hitler, s-a decis sa-i plateasca cu
aceeasi moneda si sa conduca un "razboi paralel". Trupele italiene nu au
reusit, insa, sa-i infranga pe greci si Germania intervine in ajutorul Italiei
ocupand in cateva saptamani atat Grecia, cat si Iugoslavia si demonstrand din
acel moment ca aliatul sau se afla intr-o pozitie net subordonata.
Razboiul mondial (VI. 1941-XI. 1942)
Lui Hitler, pentru a deveni stapan al intregii Europe
continentale, i se impuneau doua alternative: 1) sa elimine Marea Britanie din conflict,
lovind in inima imperiului si lipsind-o de resurse si materii prime (mai ales
petrol), printr-o manevra de inclestare din doua flancuri in Orientul Mijlociu si
in Africa de nord. O astfel de actiune ar fi avut nevoie de doi ani, ingaduind
americanilor si sovieticilor sa-si duca inainte procesul de inarmare si sa
constituie o puternica amenintare.
In plus, refuzul generalului Franco, seful statului spaniol,
de a intra in razboi excludea posibilitatea de a elimina Marea Britanie din
Mediterana prin ocuparea Gibraltarului, a Balearelor si Marocului spaniol. 2) A
doua alternativa era sa elimine intai URSS, careia proba cu Finlanda ii
demonstrase slabiciunea, pentru a se intoarce apoi catre Africa si Asia, fortele
germane avand spatele acoperit in Europa.
Astfel la 22.VI.1941 a fost pornit atacul impotriva URSS (Operatiunea
Barbarossa) care, cu toate ca in trecut pactizase cu germanii, a fost primit cu
bratele deschise si tratat ca un aliat de catre Marea Britanie si acceptat de
SUA la beneficiile Legii de imprumut si inchiriere (v.) Prin atacul japonez de
la Pearl Harbor (XII. 1941) SUA este implicata direct in razboi, care capata
astfel dimensiuni intr-adevar mondiale.
O privire pe harta geografica si statisticile asupra populatiei, materiilor
prime si productiei industriale facea evidenta inferioritatea puterilor
Pactului Tripartit (Germania, Italia, Japonia) in cazul unui razboi
prelungit.
Anul 1942 a fost un an de cotitura: puterile tripartite si-au extins la maxim
teritoriile, dar incepand din iunie trei batalii pe trei fronturi diferite
(Midway in Pacific, El-Alamein in Africa si Stalingrad in URSS), castigate de
Aliati, au insemnat intoarcerea rotii pentru soarta conflictului.
Recucerirea Europei ocupate (XI.1942-XII.1944)
Intre noiembrie 1942 (debarcarea in Algeria si in Maroc) si mai 1943
anglo-americanii, sprijiniti de francezii ce se opuneau regimului de la Vichy,
au cucerit toata Africa de nord, debarcand apoi in iulie in Sicilia. Invadarea
teritoriului italian a dus a 25. VII la caderea fascismului, la numirea in
fruntea guvernului, de catre rege, a lui Badoglio si la armistitiul din 8.IX ,
avand drept consecinta tragica destramare a armatei italiene.
Erori si ambiguitati din partea Aliatilor si a guvernului Badoglio au impiedicat
recucerirea rapida a Italiei, care s-a vazut rupta in doua: Sudul sub guvernul
legitim regal al lui Badoglio, supus unui strans control din partea Aliatilor si
Nordul, unde Mussolini a instaurat guvernul de facto al Republicii Sociale
Italiene, supusa germanilor. La 13.X.1943 guvernul Badoglio declara razboi
Germaniei si este recunoscut de catre anglo-americani. Cu toata opozitia lui
Churchill, frontul italian a fost considerat secundar de catre Aliati, astfel incat
eliberarea completa a peninsulei a avut loc abia in 1945.
Deschiderea celui de-al doilea front in Europa, ceruta insistent de catre URSS,
a avut loc odata cu debarcarea in Normandia ("Operatiunea Overlord") la 6.
VI. 1944, sub comanda americanului Eisenhower, cea mai mare operatiune
aero-navala din toate timpurile. Esuarea atentatului (20.VII) si a conjuratiei impotriva
lui Hitler organizate de un grup de inalti ofiteri germani a anulat speranta
unei predari anticipate a Germaniei.
Pe frontul de est sovieticii au inceput inaintarea spre Germania, in timp ce in
Pacific americanii au trecut la recucerirea arhipelagurilor ocupate de Japonia,
primul fiind cel al Filipinelor, eliberat in februarie urmator.Sfarsitul razboiului
(I-1X.1945)Lansarea bombelor V2 asupra Londrei (unica, ,arma secreta'' a lui
Hitler efectiv realizata), ultima contraofensiva in Ardenni, utilizarea de catre
japonezi a pilotilor sinucigasi (kamikaze) impotriva navelor americane, nu au
putut modifica cu nimic soarta conflictului si au decis zdrobitoarea
superioritate in oameni si tehnica de lupta a americanilor, britanicilor si
sovieticilor.
Pe 9.V.1945 au incetat luptele in Europa nu numai devastata
de luptele intre fortele regulate si de bombardamente, dar care fusese si
teatrul ciocnirilor si cruzimilor ocupantilor si colaborationistilor pe de o
parte si a fortelor de Rezistenta partizana, mai ales in unele tari cum ar fi
Franta, Italia, Iugoslavia, Europa Orientala.Numai lansarea bombei atomice
aspra oraselor Hiroshima si Nagasaki (VIII) a constrans Japonia sa se predea,
dar teritoriul sau nu va fi niciodata ocupat. Razboiul a lasat Europa devastata
din toate punctele de vedere, materiale, morale, economice si sociale. Criza
din Europa a ascuns in prima parte a perioadei postbelice instrainarea dintre
SUA si URSS in relatiile internationale, care apoi a aparut in toata evidenta.
O astfel de criza a schimbat drastic echilibrele europene si mondiale. Germania
disparea, nu numai ca putere, dar si ca stat unitar, Marea Britanie, stoarsa de
lunga lupta solitara, se bucura de un moment de orgoliu si triumf, care, insa,
nu putea ascunde rapidul declin de la stadiul de putere mondiala la cel de
putere medie europeana. Franta era considerata de acum una dintre Puteri din
punct de vedere al oportunitatilor internationale.
Lumea era dominata de o putere extraeuropeana, SUA, si doar de una din Europa,
URSS, care si-au impartit vechiul continent in zone de influenta ce coincideau
cu teritoriile eliberate de armatele acestora. De la conflictul de putere s-a
ajuns la opozitia ideologica intre sistemul democrat-capitalist si comunist, cu
trecerea, practic fara continuitate, de la razboiul mondial la „Razboiul
rece".
Criza Europei a avut loc si ca urmare a destramarii imperiilor coloniale,
consecinta a razboiului, care, mai ales in Asia, efect direct al victoriilor
japoneze, a dus la distrugerea mitului superioritatii albilor, trezind nationalismul
asiatic impotriva englezilor, francezilor si olandezilor.
Anul 1939
Evenimente politice
Atacarea Poloniei de catre Hitler a provocat reactia imediata a Frantei si
Angliei, care au declarat razboi (3.IX) Germaniei, dar nu au intreprins nici o
actiune de anvergura. Italia s-a declarat nonbeli-geranta. Si Japonia isi
declara neutralitatea fata de conflictul european. Tratatul de prietenie
ruso-german (28.IX) decreteaza impartirea Poloniei si a zonelor de influenta in
Europa de est. Tratatul permite in acelasi timp ca URSS sa se consolideze pe
teritoriul baltic: o serie de tratate de asistenta mutuala incheiate cu
Estonia, Letonia si Lituania asigura detinerea de catre acestea, pe teritoriul
propriu, a unor importante baze militare. Un pact similar este propus si
Finlandei, dar aceasta refuza si astfel izbucneste razboiul intre sovietici si
finlandezi.
Frontul de est
Germania invadeaza Polonia si proclama anexarea Danzigului la Reich (1 .IX).
Dupa ce au ocupat Cracovia (6.IX), germanii lovesc la nord si sud de Varsovia, in
suburbiile careia ajung pe 8.IX. Pe 17.X, la randul lor trupele ruse invadeaza
Polonia pe la granita de est, pentru a ocupa teritoriile din Bielorusia si
Ucraina. Luptand pe doua fronturi, armata poloneza nu mai poate face fata si,
dupa predarea Varsoviei (27.IX), capituleaza (28.IX). URSS, fiindca Finlanda nu
a consimtit sa-i gazduiasca bazele, trece granita (30.XI) in istmul Kareliei,
dar nu reuseste sa inainteze din cauza rezistentei finlandeze.
Frontul de vest
La invadarea Poloniei, pentru a-si respecta pactul de asistenta incheiat cu
polonezii, Anglia decreteaza (2.IX) mobilizarea generala si pe 3.IX declara razboi
Germaniei, impreuna cu Franta. in acest sector, dupa atacul francez esuat de pe
Sarre (9-30.IX), au loc doar actiuni locale de-a lungul liniilor fortificate
Maginot si Siegfried. Razboiul pe mare. Germanii, folosind un mare numar
de submarine, provoaca anglo-francezilor mari pierderi atat flotei maritime
comerciale, cat si celei de razboi. in largul coastei uruguayene cuirasatul
german Graf von Spee, pregatit pentru a ataca convoaiele aliate, se scufunda in
urma atacului englez care-i provoaca pagube insemnate.
Anul 1940
Evenimente politice
Pe 12.III este semnat tratatul de pace ruso-finlandez.
Germanii invadeaza Norvegia si instaureaza aici guvernul "marioneta" al colaborationistului
Quisling (9.IV). in Anglia Churchill ii urmeaza lui Chamberlain la conducerea
guvernului. Italia intra in razboi alaturi de Germania (10.VI). in Franta, maresalul
Petain care-i urmeaza lui P. Reynaud, incheie armistitiu cu Germania (22) si cu
Italia (24) si formeaza guvernul de la Vichy.
Intre timp, pe 18, de la Londra,
de Gaulle lanseaza apelul la rezistenta al Frantei Libere. Coloniile franceze
din Africa ecuatoriala se ridica la lupta de partea sa. URSS isi consolideaza
pozitia in Baltica (dupa ocuparea Estoniei, Letoniei si Lituaniei). Germania,
Italia si Japonia semneaza Pactul Tripartit (27), la care adera Romania si
Ungaria. F.D. Roosevelt este reales la presedintia SUA. in Polonia 450 000 de
evrei sunt inchisi in ghetoul din Varsovia.
Europa de nord
Germania ataca (9-10.IV) Danemarca, care se preda fara lupta. in acelasi timp
sunt efectuate debarcari in Norvegia, care incearca sa reziste, dar chiar si cu
sprijinul unor unitati aliate, este nevoita sa se predea (8.VI).
Europa de vest
Pe 10. V incepe ofensiva germana in Vest. Pentru a trece de
linia Maginot, germanii invadeaza Belgia, Olanda si Luxemburgul. Pe 15.V se
predau olandezii. Odata castigate luptele de pe Meuse, germanii ocupa Anvers,
Bruxelles si Saint Quentin (18.V) si incep invadarea Frantei: Rup frontul intre
Namur si Sedan inaintand spre nord si ajung la Abbeville, incer-cuind 15
divizii franceze, 15 belgiene si 9 engleze. Predarea Belgiei (27.V) face
imposibila orice rezistenta aliata, astfel incat intre 28.V si 3.VI trupele
anglo-fran-ceze sunt evacuate de pe plaja din Dunkerque. Rupand frontul francez
de pe Somme, armatele germane ocupa orasul Rouen (9. VI) si Parisul (14. VI).
Batalia Angliei. Din 8.VIII pana pe 15.X Hitler comanda un
puternic atac aerian impotriva Angliei. Porturile, aeroporturile, orasele
engleze sunt supuse unor bombardamente neintrerupte. Aviatia engleza reuseste, insa,
sa smulga germanilor dominatia aeriana.
Fronturile mediteraneene si africane
Trupele italiene, dupa declaratia de razboi facuta Frantei si Angliei (10. VI),
inainteaza de-a lungul vaii raurilor Iscre, Arc, Tinee si de-a lungul coastei,
ocupand Menton. Pe 24.VI este semnat armistitiul italo-francez. In Africa
orientala italienii ocupa Kassala in Sudan (4.VII) si patrunsi in Kenya
(16.VII) cuceresc Somalia Britanica. in Africa de nord trupele italiene trec de
granita cu Egiptul (14.IX) si ajung la Sidi el-Barrani (19.IX). Pe 28.X, de la
bazele din Albania un corp de expeditie italian porneste spre Grecia, dar pe
l.XI contraofensiva greaca il respinge dincolo de hotare (ocupatia greceasca de
la Argirocaster, 9.XII).
Pe l.XI englezii contraataca in Cirenaica si recuceresc Sidi el-Barrani. Pe
mare, flota italiana este distrusa in mare parte in luptele de la Punta Stilo
(8-9-VII), apoi la Taranto de catre un atac al avioanelor purtatoare de torpile
(13,XI).
Anul 1941
Evenimente politice.
In SUA Senatul aproba legea de imprumut si inchiriere
(9.III) care i-a permis Marii Britanii sa fie ajutata de resursele americane.
Churchill si Roosevelt semneaza in larg, la Terranova, Carta Atlantica
(14.VIII). Germania si Italia ataca URSS (22.VI), atacand-o prin surprindere,
acesta fiind un obiectiv esential al planurilor lui Hitler de cucerire si
dominatie mondiala. El spera ca pana la sfarsitul anului sa o poata invinge.
Japonia declara razboi SUA si Marii Britanii (8.XII). Si Germania si Italia
declara razboi SUA.
Fronturile mediteraneene si africane
In Africa de nord trupele italiene au continuat sa se retraga in fata
englezilor abandonand Tobrukul (21.1) si Bengazi (6.II). Flota italiana a
suferit si ea pierderi grave din partea celei engleze, la Capul Matapan
(27-28.III). Sosirea Afrikakorps sub comanda generalului Rommel a permis
trupelor italo-germane sa contraatace si sa recastige Bengazi (3.IV), Bardia
(12.IV) si Solum (14.IV), dar punctul forte - Tobruk - ramane in mainile
englezilor. Reluand ofensiva (18.XI), trupele Axei, spre sfarsitul anului
cuceresc Agedabia (24.XII). in Africa de est englezii contraataca in Somalia,
Eritrea si Etiopia.
Cad Mogadiscio (26.11), Asmara (2.IV) si Addis Abeba (5.IV). Amba Alagi, unde
s-a baricadat ducele Amedeo d'Aosta, vicerege al Etiopiei, a cedat pe 18. V in
Balcani germanii invadeaza Iugoslavia (6.IV), Belgradul cade pe 14.IV.
Italienii iau Ljubljana si Dalmatia. O data cu incetarea existentei armatei
regulate iugoslave, incepe razboiul partizanilor condusi de Tito. Grecia, prinsa
intr-o ofensiva combinata italo-germana, este infranta. Armata greaca a
Epirului se preda italienilor (23.IV) si trupele germane ajung la Atena si
Patras (27.IV). in mai este ocupata Creta. Astfel, Germania isi instaureaza
controlul asupra intregii Peninsule Balcanice
Frontul de est
Pe 22.VI germanii ataca URSS cu sprijinul trupelor romane,
ungare, slovace, finlandeze si a CSIR (Corpul de Expeditie Italian in Rusia).
Cad apoi Brest-Litovsk (26.VI), Minsk (28.VI), Lvov si Riga (30.VI).
Continuarea ofensivei germane (15. VII-7. VIII) duce la cucerirea Smolenskului
(16. VII). Germanii incep asediul Leningradului (9.IX), ocupa Kievul (19.IX) si
Odesa (15.X). Tot in sud trupele CSIR ataca Stalingrad (20.X), Harkov (24.X) si
Kursk (2.XI). in acelasi timp germanii, intrati in Crimeea, cuceresc Ialta si incep
asediul Sevastopolului. in sectorul central trupele germane, prin ofensiva din
16.XI-5.XII ajung la 50 de km de Moscova, dar pana la urma sunt respinse de catre
armata rusa care contraataca si recucereste Kalinin, Tuia si Kaluga (20.XII).
Frontul din Pacific
Japonia, care-si continua razboiul impotriva Chinei, desfasoara un atac prin
surprindere impotriva bazei navale americane de la Pearl Harbor (7.XII), fapt
care a dus la intrarea SUA in razboi. Japonezii continua expansiunea lor prin
bombardarea Thailandei, Singaporelui, Filipinelor. Cucerind insula Guam din
Marianne (10.XII) si insula Wake (23.XII), debarca in Filipine (22.XII).
Trupele americane sunt evacuate din Manila (27.XII). Thailanda se preda
japonezilor, care debarca in diverse puncte ale peninsulei Malacca inaintand
spre baza britanica din Singapore. Fortele amfibii debarca pe 19.XII la Hong
Kong, a carei garnizoana britanica se preda pe 25.XII. Bombardierele japoneze
scufunda cuirasatele britanice Repulse si Prince of Wales, eliminand astfel forta
navala engleza din Pacific.
Anul 1942
Evenimente politice
Extinderea conflictului strange randurile Aliatilor: se incheie
alianta anglo-rusa (26.V); Legea de imprumut si incheiere este extinsa si in
URSS. in tarile ocupate de germani se intensifica deportarea evreilor si
muncitorilor: in Polonia, 300 000 evrei din Lublin sunt trimisi in lagare de
exterminare. Ca urmare a debarcarii aliate in Africa de nord, germanii ocupa
zona libera a Frantei (10.XI), fapt care provoaca manifestatii ostile in intreaga
tara si scufundarea flotei franceze in portul Toulon (27.XI).
Fronturile mediteraneene si africane
Trupele italo-germane, dupa oprirea ofensivei engleze, contraataca (22-29.1)
ajungand pana la Ain el-Gazala. Ofensiva este reluata in mai: trupele Axei
ajung pana la portile Alexandriei, dar rezistenta engleza le opreste inaintarea
la El-Alamein. in toamna (23 .X) generalul Montgomery incepe contraofensiva:
fortele italo-germane (3.XI) sunt constranse sa se replieze. intre timp un corp
expedi-tionar anglo-american debarca (8.XI) in Maroc si Algeria si ajunge pana
la granita cu Tunisia, ocupata de trupele Axei (14.XI).
Frontul de est
In primavara se reiau luptele pe frontul de est. O ofensiva sovietica (12. V) in
regiunea Harkov fiind oprita, incepe contraofensiva germana impotriva oraselor
Sevastopol si Voronej. Sevastopol cade pe 1 .VII. si se ajunge la fluviul Don
pe 4.VII. SpreCaucaz (24.VIII) sunt ocupate bazinele industriale ale Donetu-lui,
Donului de jos, Caucazului de vest. Se ajunge la fluviul Volga la nord de
Stalingrad pe 1 .IX si la sud pe 10.XI. Orasul este incercuit, dar rezista cu
stoicism. Pe 19.XI incepe contraofensiva sovietica pe tot frontul. Pe 23.XI
trupele rusesti, dupa ce liniile germane sunt rupte la nord si sud de
Stalingrad, trec Donul si incercuiesc armata condusa de von Paulus, asediind
orasul. incepe astfel in 19.XII tragica retragere a ARMIR (Armata Italiana din
Rusia, in care din iulie fusese inclus CSIR).
Frontul Pacificului
Japonezii debarca in Indiile orientale olandeze (11.1), ocupa Singapore
(15.II), ajung la granita birmana si ii infrang pe americani in luptele navale
din Java (27.11). Java se preda pe 9.XII. Vazand ca nu mai poate sa reziste,
Olanda incheie armistitiu cu Japonia. in Birmania cade Rangoonul (8.III).
Comandantul american MacArthur, pe 11 .III, paraseste Fili-pinele. Garnizoana
de la Bataan se preda si ea (8.IV). Corregidor capituleaza pe 7. V. Victoriile
americane obtinute in urma dramaticelor lupte navale din Marea Caraibilor
(4-8.V) si de la Midway (4-6.VI) pun capat expansiunii japoneze spre est. in
vara japonezii ocupa Attu, insulele Fiji si Noile Hebride. Marines americani
debarca la Guadalcanal (7. VIII) si din 7 pana in 10.VIIl are loc batalia navala
din insulele Solomon, pierduta de americani. SUA, insa, ii constrange pe
japonezi sa evacueze Guadalcanal (12-15.XI).
Anul 1943
Evenimente politice
Aliatii isi coordoneaza planul de actiune in conferintele de
la Casablanca (14-27.1), de la Moscova (19.X-1 .XI) si de la Teheran (28.XI-1
.XII). La Casablanca se decide, printre altele, debarcarea in Sicilia. Punerea in
practica a acestui plan precipita evenimentele in Italia. Mussolini, pus in
minoritate de catre Marele Consiliu fascist (24-25. VII), este arestat de catre
regele Victor Emanuel III, care incredinteaza conducerea guvernului maresalului
Badoglio.
Acesta anunta tarii dorinta de a iesi din razboi si incepe tratativele pentru
armistitiu cu Aliatii, incheiat la Cassibile pe3.IX. Germanii reactioneaza ocupand
Italia. in timp ce armata se destrama, iar regele si Badoglio se retrag la
Brindisi (10.IX), incep sa apara primele episoade ale rezistentei italiene impotriva
germanilor. Comitetul de Eliberare Nationala (CLN), constituit pe 9.IX,
organizeaza si coordoneaza luptele de partizani. In timp ce in Italia de nord
Mussolini (eliberat de parasutistii germani pe 12.IX) fondeaza, sub tutela
nazista, Republica Sociala Italiana (23), guvernul italian declara razboi
Germaniei (13.X). La Varsovia, revolta disperata a evreilor inchisi in ghetouri
(IV-V) este reprimata de nazisti printr-un masacru.
Fronturile africane si mediteraneene
Trupele italo-germane abandoneaza Tripoli (23.1) si apar in Tunisia. Atacate la
nord de americanii provenind din unitatile din Tunisia si la sud de catre
englezii provenind din Libia, fortele Axei din Africa de nord se predau
(12-13.V). Aliatii debarca in Sicilia intre Licata si Augusta (9-10.VII) si
ocupa pe rand Siracuza (12.VII), Agri-gento (17. VII), Caltanissetta si Enna
(20. VII), Palermo (22.VII), Catania (6.VIII), Messina (16.VIII).
Continuand drumul spre nord a VIII-a armata engleza debarca inCalabria
(2.IX) si a V-a armata americana in campia din Salemo (9.IX).Dupa lupte dure se
ajunge la Neapole (LX), eliberat deja de cetatenii rasculati (27.IX-1 .X). Aliatii
sunt opriti de rezistenta germana de-a lungul liniei Gustav, aflata la varsarea
raului Garigliano in Adriatica la sud de Pescara.Frontul de est
Ofensiva sovietica continua. Germanii, blocati la Stalingrad, se predau
pe 31.1. Milerovo (17.1), Rostov, Vorosilovgrad (14.11) si Harkov (16.11) sunt
recucerite si Donul este trecut. Pe cursul mediu al Donului cad Voronej (15.11)
si Kursk. Armatele germane si italiene (17-30.1 are loc retragerea corpului de
armata alpin) se retrag cu pierderi imense. Leningradul, dupa 17 luni de asediu,
este deblocat (18.1). Din 5 pana in 19.VII germanii au incercat o contraofensiva
in directia Kursk, dar au fost respinsi. in august ofensiva rusa este reluata
pe linia frontului de la Smolensk la Marea Azov: sunt recucerite Orei (5 VIII),
Taganrog (30.VTII) si Stalino (5.IX), este eliberat bazinul Donetului. Continuandu-si
inaintarea rusii ocupa Smolensk (25.-IX), ajungand la Nistru si eliberand
Kievul (6.XI). in intreaga Europa se intensifica luptele de partizani impotriva
germanilor.
Frontul din Pacific
Japonezii abandoneaza Guadal-canal (9.II). in martie incepe ofensiva americana in
Pacific, tintind mai intai spre cucerirea Aleutinelor si insulelor Solomon din
centru, apoi urmand cucerirea insulelor Gilbert si Marshall. Pe 2-5.III fortele
navale americane infrang flota japoneza in Marea Bismarck. La sfarsitul lui
iunie ofensiva din insulele Solomon duce, dupa trei grele lupte navale (din
golfurile Kula, Kolombangara, Vella), la ocuparea lagarului Munda. La 1 .XI
trupele americane debarca la Bougainville, cea mai mare insula din nordul
grupului de insule Solomon. Infanteria americana debarca pe 20.XI pe insulele
Makin si Tarawa (Gilbert).
Anul 1944
Evenimente politice
In Italia ocupata de germani Republica de la Saln, la
Verona, judeca si executa (10.1) capii ierarhiei fasciste care au votat impotriva
lui Mussolini in sedinta Marelui Consiliu. Pe de alta parte, in Italia libera,
Aliatii restituie administratiei italiene teritoriul de la sud de provincia
Foggia si Neapole. URSS recunoaste guvernul Badoglio, guvern de unitate nationala
cu participarea tuturor partidelor CLN. Pe 4.IV Victor Emanuel III incredinteaza
regenta fiului sau Umberto. Badoglio demisioneaza, se constituie guvernul
Bonomi (18), care recunoaste in CLNAI propriul reprezentant in Italia ocupata
(26.XII). in noiembrie Roosevelt este reales presedintele SUA pentru a patra
oara, cu Truman ca vicepresedinte.
Frontul italian
Pe 22.1 trupele anglo-americane debarca la Anzio si laNettuno. in jurul localitatii
Cassino germanii opresc inaintarea aliata. Se intensifica in aceasta perioada
activitatea militara si politica a Rezistentei: formatiunile de partizani (brigazile
Justitie si Libertate, Garibaldi si altele independente), puse sub o unica
conducere (Comandamentul general Voluntarii Libertatii), inmultesc sabotajele. in
mai Aliatii declanseaza ofensiva: Cassino cade pe 18.V; pe 4. VI intra in Roma.
Inaintarea continua este insotita de o intensa activitate a partizanilor in
Toscana, Umbria si Marche. Florentinii se revolta (4.VIII) si dupa lupte dure ii
constrang pe germani sa se predea (20. VIII), Aliatii isi continua ofensiva si
cuceresc Rimini (21 .IX) si Ravenna (5.XII), dar nu reusesc sa treaca de linia
defensiva stabilita de germani intre Pisa si Rimini (linia gotica).
Frontul de est
Inaintarea trupelor sovietice continua pe intreg frontul. La nord este ocupat
(20.1) Novgoro-dul, ajungandu-se astfel pana la granita poloneza. intre martie si
aprilie ocupa Galitia, Bucovina si Basarabia. Germanii la randul lor ocupa
Ungaria (19.III), dar sunt constransi sa evacueze Crimeea (IV-V). La 9. VI
sovieticii incep ofensiva in Karelia si de-a lungul Balticii. Cuceresc
Lituania, intra in Polonia ajungand pana la Vistula (VII). La sud intra in Romania
si ocupa Bucurestiul (31.VIII) si in Bulgaria (6.IX) ajung pana la Sofia
(18.IX). Germanii parasesc Grecia. Rusii intra in Ungaria (IX) si, sprijiniti
de puternica activitate partizana iugoslava a lui Tito, ajung la Belgrad pe
21.X. Budapesta este inconjurata.
Frontul de vest
Intre 5 si 6. VI anglo-americanii deschid al doilea front in vest prin
debarcarea in Normandia. Hitler, in dorinta disperata de a face fata situatiei,
ordona (12.VI) bombardarea Angliei cu VI si V2. Atacul se sfarseste repede. Sub
presiunea aliata germanii abandoneaza Cherbourg (26. VI) si Caen (9. VII). intre
timp in sudul Frantei, intre Hycres si Cannes, are loc o noua debarcare aliata
(15. VIII) si Marsilia, Toulon (20. VII) si Lyon (30.IX).sunt eliberate. Aliatii
pe 24.VIII intra in Paris. Armatele de nord si de sud se unesc. La inceputul
lui septembrie Belgia este eliberata si pe 17.IX trupele aliate aeropurtate
ocupa Nijmegen si Arnhem. in Luxemburg are loc contraofensiva germana (16.XII),
dar dupa cateva succese initiale esueaza (28.XII).
Frontul din Pacific
Din ianuarie incepe ofensiva aliata in Birmania. Americanii debarca pe marele
atol Kwajalein (31.1) si la Eniwetock (17.11), in insulele Marshall, si
cuceresc insulele Amiralitatii (20.II) si Hollandia (Noua Guinee) pe 6. VI. in
iunie incepe ofensiva in Mariane. Americanii cuceresc suprematia pe mare si in
aer si inving in lupta pentru Filipine (19-20.VI). Trupele americane debarca in
Guam (21VI). in octombrie incepe atacul Filipinelor. Americanii debarca la
Leyte (20.X) si pe 23-26.X flota americana o invinge pe cea japoneza in marea
lupta din golful Leyte.
Anul 1945
Evenimente politice
La intalnirea de la Ialta (4-11 .II) Stalin, Roosevelt si
Churchill decid soarta Germaniei si a organizarii politice a lumii dupa razboi.
Aceasta ultima problema s-a aflat si in centrul intalnirii de la Potsdam
(17.VII-2.VIII), la care participa Stalin, Truman (care i-a urmat lui
Roosevelt, mort in 12. VI) si Attlee (care 1-a inlocuit pe Churchill, infrant in
alegeri). Conferinta de la San Francisco (26.IV-26.VI) elaboreaza Carta Natiunilor
Unite.
Frontul italian
Armatele aliate raman inactive, in timp ce actiunile partizanilor se intensifica
in Italia centrala si de nord ocupata de germani si fascistii Republicii
Sociale. La 1 aprilie Aliatii incep ofensiva: dupa eliberarea Bolognei (2LIV)
ajung la Pad (23.IV). intre timp se intensifica insurectia fortelor de rezistenta.
Cand ajung Aliatii, Genova (23-24.IV), Milano (24-25.IV), Torino (25-26.IV)
sunt deja eliberate de catre patrioti. Germanii, fara nici o posibilitate de
rezistenta, semneaza la Caserta (29.IV) capitularea fara conditii.
Frontul de vest
Contraofensiva germana in Lorena (I) ii constrange pe Aliati
sa abandoneze Wissembourg. in Ardeni, in schimb, sunt infranti. Ofensiva aliata
din primavara pe intreg frontul distruge orice rezistenta germana. Se ajunge la
Rin in mai multe puncte (4.III), Koln este cucerit (6.III). Trecand Rinul
(8.III), cad Koblenz (20.111), Mainz (20.111), si Miinster (2.IV). Mai la sud
sunt ocupate Frankfurt pe Main (20. ITT) si Niimberg (16.IV). Trupele engleze
ajung la Elba si cuceresc Liibeck (2.V). Ruhr este incercuit de trupe americane
si fortele germane prinse in incercuire se predau (31 .III). Trupele americane
ocupa Bavaria si Austria. intalnirea trupelor aliate cu cele rusesti are loc pe
25.IV Armatele germane de pe aceasta linie a frontului se predau pe 5.V.
Frontul de est
In regiunea Dunarii si Carpatilor germanii, presati de partizanii iugoslavi si
de Armata Rosie, se retrag. Ungaria este ocupata. Budapesta cade pe 15.11.
Austria este invadata. Graz este cucerit (31 .III). Viena este izolata si apoi
ocupata (13.IV). Pe frontul german de est rusii desfasoara o puternica ofensiva
(I), avanseaza in Polonia si cuceresc Varsovia (17.1) si Cracovia (18.1), ajungand
la Oder (23.1). Intra in Silezia (6.II) si ocupa Bratislava (16. II).
La nord intra in Prusia orientala izoland, la inceputul lui februarie, Berlinul
dinspre est si nord. Armatele sovietice intra in Danzig (30.111). Dupa caderea
orasului Frankfurt pe Oder, au inceput luptele disperate din suburbiile
Berlinului (23.IV). Germanii se predau (7.V) si luptele inceteaza pe frontul de
est pe 8.V.
Frontul din Pacific
Recucerirea americana a Filipinelor a fost metodica: Luzon a cazut pe 9.1,
Corregidor este reocupat pe 14.1, Iwojima este invadata (19.11), Manila este
recucerita (23 .II), insulele japoneze sunt amenintate direct de catre marines
americani care debarca (l.V) in Okinawa (Ryukyu). Pe toate fronturile japonezii
se retrag, in Birmania sunt recucerite Mandalay si Rangoon. Pe 26. VII aliatii,
uniti la Potsdam, impun Japoniei sa se predea sau va fi total distrusa.
Pe 6.VIII este aruncata asupra Hiroshimei prima bomba atomica, urmata de o alta
lansata asupra orasului Nagasaki (9.VIII). Pe 8.VIII URSS intra in razboi cu
Japonia. Aceasta consimte la deschiderea tratativelor de pace (10.VIII) si
accepta sa se predea (14.VIII). Ostilitatile inceteaza pe 15.VIII. Pe 27.VIII
flota Statelor Unite intra in golful Tokyo. Pe cuirasatul Missouri este semnata
predarea (1 .IX).
Enciclopedie de Istorie Universala - editura All