Pompei
Orasul a fost ridicat in sec. al VIII-lea i. Hr. de o populatie
italica (oscii), pe un platou vulcanic la sud de Vezuviu, intr-un
spatiu alimentat de apa a numeroase izvoare, de o parte si de alta a
Vaii Sarno.
Primele constructii au fost atribuite initial grecilor, dar
recentele descoperiri arheologice au stabilit ca in sec. al VI-lea i.
Hr. Orasul a fost cucerit de etrusci, apoi, in sec. al V-lea, de catre
samniti si cumani, iar in sec. al IV-lea i. Hr. a intrat sub
suzernitate romana.
|
Influenta greaca in arhitectura s-a pastrat si in perioada de
glorie romana, din sec. al II-lea i. Hr., cand somptuasele palate (de
exemplu, Casa Faunului, decorata cu statuia "Dansul Faunului" si cu
mozaicul reprezentand batalia de la Issus dintre Alexandru cel Mare si
Darius) s-au inmultit, iar personalitati celebre ale epocii (Silla,
Cicero) s-au stabilit aici.
Teribila eruptie din 79 d.Hr. a acoperit orasul cu un strat
gros (7-8 m) de lava, lahar si cenusa, astfel ca urmele lui au disparut
timp de 15 secole.
Cu ocazia unor lucrari de canalizare a raului Sarno,
arhitectul Domenico Fontana a scos la lumina mai multe dale de piatra
cu inscriptii romane, atestare certa a enigmaticului Pompei.
Abia in 1748, sub patronajul regelui Carol de Bourbon, au
demarat primele lucrari de decopertare. Ele s-au extins mai bine de un
secol si au scos la iveala nu numai cladiri, dar si statui, fresce si
mozaicuri cu scene mitice, si chiar amprente umane ale victimelor
eruptiei, portaluri si obiecte de cult, ce au fost initial gazduite in
Antiquariumul inaugurat in 1861.
Coplesitorul numar de opere de arta scoase la lumina zilei a
depasit cu mult capacitatea de a fi gazduite aici, astfel ca cele mai
multe au fost transferate in Muzeul National de Arheologie din Neapole.
|