Enciclopedia clopotel

Progresul evolutiei

Evolutia nu are loc neaparat intr-o linie dreapta continua si cu o viteza constanta. Exista lacune in cunostintele noastre, si traiectoria exacta a evolutiei plantelor este necunoscuta, desi presupunerile logice au dus la unele dintre cel mai probabile sugestii.

Urmatoarele grupuri de plante au evoluat aproape fara indoiala in ordinea data aici, dar este important de retinut ca evolutia este un proces continuu, inca in desfasurare. Totusi, schimbarile pot fi detectate numai in perioade foarte lungi de timp.

Bacterii
Primele organisme celulare au fost probabil asemanatoare cu bacteriile, traind intr-o "supa preistorica". Bacteriile sunt in general considerate inrudite mai mult cu plantele decat cu animalele, dar ele au putin in comun cu ambele grupe. Sunt microscopice si unicelulare, dar capabile sa se autoreproduca cu o viteza fenomenala in conditii ideale.
Multe bacterii sunt parazite sau saprofite (traind pe materie organica moarta) si nu prezinta fotosinteza, dar cateva pot trai in substante organice precum amoniacul si azotul, ceea ce ar putea sa le reflecte vechile origini din vremea in care atmosfera Pamantului continea cantitati considerabile de amoniac.

Alge albastre-verzi
In ciuda numelui, aceste plante primitive seamana foarte putin cu adevaratele alge. Cateva fosile gasite in roci despre care se stie ca au 3.100 de milioane de ani dezvaluie dovezi ale unor plante care seamana mult cu algele albastre-verzi moderne, indicand ca ele sunt printre primele plante capabile de fotosinteza. Majoritatea algelor albastre-vezi, care sunt unicelulare si nu contin nucleu, sunt microscopice, dar unele, precum mazga galben-verzuie care se formeaza pe poteci si peluze, sunt vizibile deoarece coloniile lor sunt invelite in mazga.

Coralii
Coralii sunt animale nevertebrate marine din clasa Anthozoa, increngatura Cnidaria. In mod tipic ei vietuiesc in colonii compacte formate dintr-o multime de polipi. Polipii sunt uniti intre ei prin canale calcaroase. Dupa moartea lor, pe vechiul schelet calcaros se adauga altul. Asa se formeaza recifele de corali. 

Recif de corali sunt recifuri naturale (stanci calcaroase formate din corali) care traiesc in colonii in apele marilor calde si care secreteaza carbonat de calciu. Acestia pot forma o bariera de corali situata paralel cu tarmul, atat la adancimi de cativa metri, cat si la adancimi de la 20 pana la 80 m.

Recifurile de corali sunt sisteme bio-ecologice, care au avut un rol deosebit de important in procesul de formare in marile calde a unor atoli sau insule de origine coraligena. Reciful sau rifful este format din colonii de corali din grupa "Scleractinia" "Millepora". Acestia populeaza zone de adancimi diferite, ridicandu-se treptat prin sedimentarea scheletelor spre suprafata marii. Recifele de corali formeaza un ecosistem impreuna cu animale sau plante marine cu care traiesc impreuna.

Un astfel de recif de corali este Marea Bariera de Corali in apropiere de coasta Queensland din nord-estul Australiei. Se desfasoara in larg pe aproximativ 2600 km si urmeaza conturul tarmurilor din zona Queensland. Este separata printr-un canal a carui latime variaza intre 25 si 600 km de Australia si in total Marea Bariera acopera o suprafata de aproximativ 344.000 km patrati. 

Fungi
Organismele simple cunoscute sub numele de fungi nu au acea structura foarte specializata a plantelor mai evoluate, iar absenta clorofilei inseamna ca fungii nu pot sa pot sa produca fotosinteza. In schimb, ei traiesc ca paraziti pe animale sau alte plante, sau ca saprofite pe ramasite.

Alge
Algele sunt o alta forma primitiva de plante care nu au frunze si structuri florale specializate. Totusi, aproape toate tipurile de alge sunt capabile sa-si produca singure hrana prin fotosinteza in prezenta luminii solare naturale. Asemenea forme primitive de panta domina oceanele(buruienile marine sunt alge pluricelulare iar planctonul consta in cea mai mare parte din alge pluricelulare).

Atat algele terestre cat si cele de apa dulce sunt raspandite, formand apa verde a elesteelor si invelisul care adesea acopera sticla acvariilor, sau coloarea verde de pe unele recipiente. Unele alge sunt unicelulare, iar altele sunt pluricelulare si pot forma filamente sau colonii. Cateva alge aproape ca formeaza puntea dintre viata vegetala si cea animala. De exemplu, euglenofitele se pot autopropulsa cu ajutorul flagelilor, au un "ochi" rosu sensibil la lumina (necesar in gasirea celei mai bune pozitii pentru fotosinteza), si sunt capabile sa ingereze particule de hrana solida.

Licheni
Lichenii sunt plante compuse format prin asocierea simbiotica (reciproc avantajoasa) a unei alge cu o funga. Ei nu puteau evolua decat dupa ce aceste doua tipuri distincte de planta erau deja bine stabilite. In termeni evolutivi, ei au gasit o nisa care le permite sa colonizeze locuri inospitaliere, precum stancile, unde doar putine alte plante supravietuiesc.


Muschi frunzosi si muschi pielosi
Briofitele (muschii frunzosi si muschii pielosi) seamana cu plantele terestre primitive, desi au continuat sa evolueze. Ele au tulpini delimitate si structuri asemanatoare cu frunzele, si exista semne ale inceputului evolutiei tesutului conducator vascular. Muschii frunzosi si muschii pielosi se reproduc prin spori, si exista doua faze ale reproducerii.
Intai se formeaza o generatie saprofita (cea care este forma dominanta si poarta sporii), iar aceasta este urmata de generatia gametofita. Acest proces este cunoscut sub numele de alternanta de generatii. Intregul proces complicat al reproducerii necesita prezenta apei sau o atmosfera foarte umeda, lucru care sugereaza de asemenea si vechiul lor statut evolutiv si care le limiteaza capacitatea de a se raspandi si de a domina uscatul.

Gimnosperme
Gimnospermele, care sunt aproape toate arbori si reprezinta o dezvoltare evolutiva mai recenta decat celelalte grupuri de plante mentionate pana acum, au aparut in perioada mezozoica(vezi tabelul dreapta). Ele au frunze si seminte (dar semintele sunt goale, nu sunt inchise in invelisuri ca in cazul angiosmermelor). Coniferele, precum pinii si zadele, sunt cele mai cunoscute gimnosperme, dar exista si varietati tropicale precum cicadele erau deosebit de abundente.
Imensii arbori mamut sunt conifere care pot sa creasca la dimensiuni foarte mari. In unele parti ale lumii, padurile de conifere sunt vegetatia dominanta. Coniferele au o imensa importanta economica si sunt crescute in multe locuri pentru productia pastei de hartie si a cherestelei pentru industria de constructii.

Angiosperme
Angiospermele reprezinta grupul de plante dominant al lumii moderne, si cuprind de la arbori precum stejarul si castanul porcesc, pana la papadii si margarite de ses. Orhideele si majoritatea legumelor consumate de noi sunt angiosperme, la fel si ierburile, care includ cereale importante precum graul ti ovazul, sau speciile ornamentale de ierburi care formeaza peluzele in gradini.
Plantele au evoluat in multe directii diferite, vantul si insectele fiind ambii factori importanti in polenizare. Unele au evoluat pentru a fi polenizate de anumite specii de pasari sau insecte. Metodele de raspandire a semintelor sunt de asemenea foarte variate.