Mesteacan

MESTEACAN (Betula pendula L.) Fam. Betulaceae

Alte denumiri populare: mastacan, mesteacan-alb, mesteca n.

Ecologie si raspandire: arbore intalnit in regiunea dealurilor pana in etajul montan; suporta bine gerurile puternice si arsita din vara, vegeteaza bine pe soluri profunde, pietroase, pe calcare, bine umezite de ploi.

Organul vegetal utilizat: frunzele tinere (Folium Betulae), mugurii (Gemmae Betulae), scoarta (Cortex Betulae).

Perioada de recoltare: V—VII.

Boli in care este utilizata. Uz intern: edeme datorate insuficientei circulatorii, diureza, eliminarea sarurilor de calciu si colesterolului prin urina, litiaza renala, nefrite cronice, uremie, guta, hidropizie, reumatism, ascita, boli de rinichi, dermatite, stari febrile, edeme renale, ateroscleroza, hipercoles-terolemie. Uz extern: impiedica formarea matretii.