Baklavaua: O traditie turceasca respectata de secole

Aceasta pasta turceasca delicioasa, cu straturi subtiri de hartie de aluat, unt si un sirop dulce si usor parfumat, este aproape sigur primul desert de pe itinerariul gastronomic al fiecarui turist care viziteaza Turcia. O adevarata sarbatoare a aromei, baklavaua este, de asemenea, un simbol semnificativ al bogatei mosteniri culturale a Turciei. Traditia veche de secole a patiseriei, maiestria si istoria bogata au dus la stabilirea zilei sale speciale. Sa descoperim povestea din spatele baklavei traditie marcata in fiecare an pe data de 17 noiembrie considerata totodoata si Ziua Mondiala a Baklavelei.

Un desert pentru ocazii speciale

Sursele indica faptul ca baklavaua provine din cultura turca yufka, prezenta in bucatariile palatului otoman. Mentionata pentru prima data in documentele palatului in 1473, baklavaua a fost servita pentru in timpul zilelor de sarbatoare si in zile importante care au marcat istoria Turciei. Intr-adevar, baklavaua a obtinut o asemenea importanta in palat, incat, pana in secolul al XVIII-lea, numai maestri bucatari pregatiti special in prepararea baklavei au facut acest desert.

Acesti mesteri priceputi puteau rula aluatul in foi subtiri ca petalele de trandafir - creand baklavaua cu aproape 100 de straturi. In ocazii importante, baklavaua era servita soldatilor. Aceasta ceremonie a fost cunoscuta ca Procesiunea Baklavalei (Baklava Alayı), iar publicul a urmarit cu entuziasm cum militarii au primit baklavaua cu aroma de serbet.

Simbol al patrimoniului cultural

Baklavaua este unul dintre deserturile nationale din Turcia si ilustreaza in mod viu bogata mostenire culturala a tarii. In timp ce calatoriti in Turcia, puteti gusta diverse soiuri regionale de baklava. Baklavaua din regiunea Marii Negre prezinta alune de padure, in timp ce nucile sunt umplutura preferata de baklava prezenta in Anatolia Centrala. Migdalele sunt folosite in regiunea de coasta a Marii Egee, iar semintele de susan in Edirne si Tracia. In sud-estul Anatoliei, baklavaua se prepara cu fistic maruntit fin.

In sud-estul Anatoliei, orasul Gaziantep este renumit pentru traditiile sale culinare si se afla in Reteaua de orase creative UNESCO. In special, pentru baklavaua remarcabila din Gaziantep, apreciata in intreaga lume. De fapt, „Antep Baklava/Gaziantep Baklava” a primit statutul de Indicatie Geografica Protejata de catre UE. Venerabila traditie baklavaua a fost transmisa din generatie in generatie, ucenicii invatand de la maestri. Baklavaua de la Gaziantep, care se deosebeste de alte versiuni ale desertului prin calitatea ingredientelor si a pregatirii sale, este facuta cu 40-45 de straturi de aluat subtire si imbracata cu faimosul fistic din regiune. In plus, preparatul se coace in cuptoare de piatra arsa cu lemne de stejar.

Maestrii de baklava din Gaziantep cred ca desertul ar trebui sa atraga cele cinci simturi in aspectul si aroma sa. In timp ce ingredientele din baklava sunt relativ simple, producerea desertului necesita abilitati imense si atentie la detalii. Potrivit maestrilor, o baklava buna trebuie mai intai sa fie gatita corespunzator si sa creasca bine. Ar trebui sa fie placut ochiului, avand o culoare galben-aurie. Ar trebui sa fie usor cand il ridici la buze, sa nu fie greu de prea mult sirop si sa aiba o aroma de fistic proaspat si unt limpezit.

Cand muscati o bucata de baklava, ar trebui sa auziti fosnetul aluatului rulat subtire si, desigur, ar trebui sa aiba un gust delicios. In Gaziantep, baklavaua este o parte integranta a culturii, cu numeroase magazine si brutarii. Desigur, in oras exista si un muzeu de baklava.

O adevarata sarbatoare a aromelor

Desi acest amestec de zahar, nuci si alte ingrediente delicioase ne duce cu gandul la baklava, desertul capata denumiri diferite in functie de metodele de productie. Aceasta gama include havuç dilimi baklava (baklava in felii de morcov) si midye baklava (baklava in forma de midie), obtinute prin micsorarea foii de aluat. Exista bülbül yuvası (cuib de privighetoare), in care aluatul micsorat este modelat intr-un inel, si are in compozitie un ingredient denumit sütlü (laptos) nuriye, facut cu lapte in loc de sirop. Baklava Kuru (uscata) foloseste mai putin sirop pentru a obtine un produs de patiserie mai crocant, in timp ce fıstık sarma (invelis cu fistic) si ceviz sarma (invelis cu nuca) prezinta o abundenta de fistic si nuci zdrobite.

Iti recomandam sa citesti si:

Istoria pizzei
Istoria ciocolatei
Istoria croissantului
Istoria pufuletilor