Educatie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Prima data cand s-a introdus si s-a folosit sistemul arbitrului video asistent (VAR) la Cupa Mondiala a fost la editia din Rusia din 2018.
› vrei mai multBancul zilei
Un politist interpeleaza un individ beat care incerca sa se urce la volanul masinii sale:
-Chiar intentionezi sa sofezi in halul asta?
-N-am de ales.Nu vezi ca nu-s in stare sa o iau pe jos?
Shop Clopotel.ro
19 RON
NU DROGURILOR!
|
|
Copilul meu nu consuma droguri Factori de risc in consumul de droguri Cele 10 īntrebari, fiecare cu varianta sa de raspuns, reprezinta factorii de risc care ar putea creste vulnerabilitatea personala īn fata consumului de droguri. 1. Situatia materiala foarte scazuta consituie un factor de risc pentru consumul de droguri? Da, īntotdeauna. Da, daca este asociata si cu alti factori de risc. Nu, īn mediile sarace nu sunt consumatori de droguri. Desi consumatorii de droguri pot proveni din toate tipurile de familie, indiferent de situatia materiala a acestora, totusi, privatiunile materiale constante conduc la stari de nemultumire si deprimare care īl fac pe individ sa caute o modalitate de a evada din realitate. Daca drogurile pot fi usor procurate si, īn plus, situatia persoanei respective mai cuprinde si alti factori facilitatori (pe care īi vom detalia īn continuare) este probabil ca aceasta sa fie mai vulnerabila īn fata riscului consumului de droguri. Totusi, nu exista o relatie cauzala īntre consumul de droguri si situatia materiala scazuta. Aceasta este demonstrata de faptul ca exista foarte multe persoane neconsumatoare de droguri care provin din familii cu o situatie materiala scazuta. 2. Schimbarea frecventa a locuintei si a scolii poate constitui un factor de risc pentru consumul de droguri? Nu, nu are nici o influenta. Uneori, daca este asociata si cu imposibilitatea persoanei de a-si face noi prieteni si a se integra īn noua comunitate. Schimbarea frecventa a locuintei si a scolii poate conduce la bulversarea copilului, mai ales daca el este o fire care se adapteaza mai greu la situatii noi. Incapaciatea de a-si face noi prieteni si de a se simti bine īn noul mediu, pot conduce la sentimentul īnsingurarii, la tristete si chiar deprimare. Acestea sunt stari afective care conduc la consumul de droguri ca modalitate de a-si anestezia durerea si de a se simti bine. īnsa, nu trebuie sa īntelegem ca inabilitatea sociala este un factor care determina īntotdeauna consumul de droguri. La fel ca si la īntrebarea anterioara, nu este suficient sa existe un singur factor de risc, ci este nevoie de o corelatie de factori. Evident, cu cāt sunt mai multi, cu atāt persoana este mai vulnerabila īn fata consumului de droguri. 3.Exista vreo legatura īntre usurinta procurarii drogurilor si consumul de droguri? Nu, accesibilitatea drogurilor face ca ele sa nu mai fie asa tentante. Da, accesibilitatea drogurilor sporeste riscul consumului de droguri Daca drogurile sunt usor accesibile (fie pentru ca persoana cunoaste consumatori de droguri, fie pentru ca īn jurul locuintei sau a scolii se gasesc distribuitori de droguri, fie pentru ca frecventeaza locuri īn care se consuma droguri), atunci tentatia de a consuma creste. Asocierea caracterului ilicit al drogurilor cu faptul de a fi la īndemāna conduce la cresterea atractivitatii acestora, stiut fiind faptul ca adolescentii sunt atrasi de ceea ce le este interzis. 4. Asocierea unei persoane neconsumatoare cu cei care consuma droguri este riscanta? Nu, anturajul nu are nici o influenta. Da, cu cāt numarul persoanelor apropiate care consuma droguri este mai mare, cu atāt creste riscul consumului de droguri. Asocierea unei persoane neconsumatoare cu cei care consuma droguri creste riscul acesteia de a consuma droguri datorita mai multor aspecte: a) Drogul este accesibil b) Fiinta umana are tendinta de a imita si de a fi la fel ca ceilalti. Tendinta de a fi la fel cu ceilalti este foarte prezenta īn adolescenta, adolescentul dorind sa arate si sa se poarte īn acelasi fel ca prietenii lui. c) Printr-un raspuns conditionat, se ajunge la asocierea drogului cu grupul de amici si chiar daca initial consumul de droguri era privit ca ceva rau, cu timpul acesta va capata atributul de firesc, normal si chiar placut. Cu cāt numarul celor apropiati, consumatori de droguri, este mai mare, cu atāt creste vulnerabilitatea personala īn fata consumului de droguri. Cu cāt persoanele apropiate care consuma droguri sunt mai semnificative (frate, sora, iubit, prieten) cu atāt creste vulnerabilitatea personala īn fata consumului de droguri, caci noi suntem mai sugestibili fata de persoanele semnificative din viata noastra. 5. Situatia materiala deosebit de buna a familiei poate fi un factor de risc? Da, daca familia satisface toate dorintele copilului īn mod neconditionat. Nu, daca familia satisface necesitatile si dorintele copilului fara a exagera. Din punct de vedere educativ, satisfacerea tuturor necesitatilor si dorintelor copilului nu are efect pozitiv asupra acestuia. Aceasta poate conduce la formarea unor trasaturi umane nedorite: apatia, indiferenta, lenea, rasfatul. Adolescentul va considera ca totul i se cuvine fara prea mari eforturi si īn plus, ca tot ceea ce-si doreste īi este benefic. Sumele mari de bani puse la dispozitia copiilor fara a se cunoaste exact cum vor fi cheltuite pot constitui o tentatie īn a-si face rost de droguri. Aceasta, mai ales, daca īn anturajul lor exista deja consumatori de droguri. 6. Existenta īntr-o familie a unui parinte alcoolic, dependent de tutun sau medicamente poate determina consumul de droguri Ia copil? Da, pentru ca multe comportamente se īnvata prin imitatie de Ia parinti. Nu, niciodata. Dimpotriva vazānd care sunt efectele dependentei de alcool, de tutun copilului nu va īncerca niciodata sa consume droguri. In literatura de specialitate se subliniaza corelatia pozitiva existenta, īntre alcoolismul unei parinte si toxicodependenta unui copil. Aceasta deoarece: 1. mediul familial īn care exista un alcoolic este caracterizat prin certuri frecvente, chiar vatamari corporale grave si o atmosfera īncarcata de tristete 2. comportamentul, ca modalitate de a reactiona la problemele vietii, se īnvata si prin imitatie si īn special prin imitarea parintilor. Uneori imitatia nu este constienta si, desi copilul respinge rational comportamentul parintelui alcoolic, el ajunge sa-1 preia fara sa constientizeze acest lucru. Desi exista o probabilitate mai mare īn a deveni toxicodependent atunci cānd unul dintre parinti este alcoolic, nu īnseamna ca īntotdeana se īntāmpla asa. Uneori pot aparea si reactii de respingere totala a alcoolului si a tuturor substantelor care pot crea dependenta, astfel īncāt respectivul copil sa nu consume niciodata alcool sau alte droguri. 7. Exista o relatie cauzala īntre stilul de educatie al parintilor si consumul de droguri la copil? Da, daca educatia a fost excesiv de severa si copilul a fost pedepsit drastic pentru orice greseala, indiferent de gravitatea acesteia. Da, daca educatia s-a caracterizat printr-o toleranta exagerata, copilului permitāndu-i-se totul fara a i se ceare nimic īn schimb. Da, daca educatia s-a caracterizat prin oscilatii constante īntre severitate si toleranta. Nu exista legatura īntre tipul de educatie primita si consumul de droguri. Educatia primita īn familie are un rol deosebit īn formarea personalitatii copilului. O educatie excesiv de severa poate dezvolta copilului sentimentul ca nu este iubit, poate duce la instalarea complexului de inferioritate si unei indispozitii permanente. El va cauta sa evadeze din mediul familial pentru a-si gasi un grup de prieteni care sa-1 accepte si sa-1 valorizeze. Nevoile lui fundamentale (de siguranta, de dragoste, de acceptare) nesatisfacute īn propria familie īl vor face mai putin selectiv īn alegerea prietenilor si va cadea mai usor īn plasa īntinsa de distribuitorii de droguri. O educatie excesiv de toleranta poate induce copilului ideea ca totul i se cuvine, ca totul īi este permis, īn plus, o astfel de educatie da nastere la o nevoie crescuta de satisfacere imediata a dorintelor, fara a lua īn calcul consecintele acestora. Aceste caracteristici īl fac pe tānarul caruia i s-a permis orice sa fie mai vulnerabil īn fata tentatiei drogurilor pentru ca i s-a spus foarte rar NU si pentru ca el nu a īnvatat sa-si spuna NU. Daca pentru aceeasi fapta uneori copilul este pedepsit iar alteori ignorat sau chiar laudat, aceasta nu face decāt sa-1 debusoleze si sa-i creeze probleme ulterioare īn a constientiza ceea ce e bine si ceea ce e rau. Aceasta debusolare poate vulnerabiliza copilul īn fata consumului de droguri, el va putea spune NU cānd i se ofera un drog ilegal numai daca are certitudinea ca, daca accepta, nu este bine. 8. O comunicare deficitara īntre parinti si īntre acestia si copii poate fi un factor de risc pentru consumul de droguri? Nu. Da Lipsa de comunicare īn familie asociata cu violenta, constituie un mediu prielnic pentru dezvoltarea sentimentului ca nu este īnteles si iubit. Numai o buna comunicare īn familie poate ajuta copilul sa-si transmita starile prin care trece parintilor. Buna comunicare dintre copil si parinti īi ofera copilului sentimentul ca este iubit, īnteles si ajutat īn situatii dificile. 9. Dificultatile scolare, problemele sociale aparute ca urmare a unei deficiente fizice, mentale sau a unei tulburari de personalitate pot facilita consumul de drog ? Da, ele pot fi considerate factori de risc pentru debutul consumului de droguri. Nu. Nu s-a demonstrat existenta nici unei legaturi īntre problemele de integrare si consumul de droguri. Dificultatile scolare si problemele sociale creeaza sentimente de neīncredere īn propria persoana, tristete, īnsingurare si uneori complexe de inferioritate. Acestea vulnerabilizeaza persoana īn fata consumului de droguri caci ea este receptiva fata de orice ar putea s-o desprinda, macar putin, din realitatea personala dureroasa. In cazul tulburarilor de comportament, adolescentul se caracterizeaza prin existenta unei structuri de personalitate impulsiva, printr-o scazuta capacitate de autocontrol. Acestea īl pot īmpinge pe individ sa īntreprinda diverse actiuni, fara sa se gāndeasca prea mult īnainte. 10. Existenta unui singur parinte ca urmare a divortului sau a decesului unuia dintre ei are legatura cu consumul de droguri? Da, mai ales daca se asociaza si cu alti factori de risc. Datorita egocentrismului sau, adolescentul pune deseori aceste evenimente pe seama lui. El se simte vinovat pentru divortul parintilor, de decesul acestora. De multe ori se īntāmpla ca parintele cu care a ramas adolescentul sa nu fie cel mai apropiat de acesta sau sa-1 considere vinovat pentru evenimentele din familie, īntr-o astfel de familie, consumul de droguri poate aparea foarte usor. CONCLUZIE Toate raspunsurile la īntrebarile de mai sus scot īn evidenta factorii de risc pentru consumul de droguri. Acestia actioneaza multiplicativ īn sensul ca, cu cīt numarul lor creste cu atāt riscul de a deveni dependent de droguri este mai mare. De ex. daca persoana provine dintr-o familie īn care comunicarea este deficitara si īn care exista probleme materiale majore si īn plus nu poate sa-si faca usor prieteni si are o imagine nefavorabila despre sine, atunci riscul de a īncepe sa consume droguri este mai mare comparativ cu o alta care se confrunta cu o singura problema din cele enumerate mai sus.
|