Copiii din comunitatile urbane defavorizate, cei mai dezavantajati de educatia online

(Rezultatele anchetei in randul beneficiarilor programului remedial estival Salvati Copiii) 

74% dintre elevii din programele socio-educationale ale Organizatiei Salvati Copiii, care au nevoie de sprijin pentru a depasi decalajele acumulate in anii scolari 2019-2020 si 2020-2021, puternic afectati de pandemie, provin din comunitati urbane defavorizate¹. In cazul a 90% dintre copii, parintii lor nu sunt in masura sa le ofere ajutor in procesul de invatare si parcurgere a lectiilor, din cauza nivelului scazut de educatie si a situatiei financiare precare, arata evaluarea facuta de Organizatia Salvati Copiii Romania, din datele furnizate de centrele de educatie remediala.

Pentru a contribui la reducerea decalajului dintre copii, in perioada iulie - august, Salvati Copiii a organizat programe de sprijin pedagogic pentru peste 2.500 de copii grupati in 39 de grupe de gradinita estivala si 71 de grupe de educatie remediala.

Cele 71 de grupe de educatie remediala au inclus peste 2.000 de copii, dintre care:

• 
  

  74% provin din familii vulnerabile care locuiesc in mediul urban,

  
  


• 
  

  26% provin din comunitati rurale.

  
  

In ceea ce priveste elevii participanti la program, marea lor majoritate (76%) sunt in ciclul primar, iar 24% in ciclul gimnazial de invatamant.

De la inceputul anului, Salvati Copiii a oferit servicii directe, socio-educationale, unui numar de peste 5.300 de copii din comunitati defavorizate din Bucuresti si 18 judete.

COPIII DIN CICLUL PRIMAR, MAI AFECTATI DE SCOALA ONLINE

Lacunele educationale si nevoile de recuperare au fost apreciate de catre cadrele didactice implicate in programele Salvati Copiii ca fiind extrem de mari, mai ales in cazul elevilor din ciclul primar, majoritatea profesorilor estimand ca educatia online a condus la stagnare in achizitii sau chiar la regres.

Potrivit evaluarilor initiale realizate de specialistii Salvati Copiii la debutul programului estival de sprijin educational, pentru 7 din 10 copii, autonomia in procesul de invatare era limitata sau lipsea cu desavarsire, copiii neputand sa execute sarcinile scolare fara ajutorul unui adult. in ceea ce priveste nivelul cunostintelor academice, rezultatele evaluarilor initiale au indicat ca cele mai mari decalaje au fost inregistrate la matematica, domeniu in care 78% dintre copii nu atingeau un nivel corespunzator clasei absolvite, urmat de limbi straine (77%), limba romana si stiinte (58%).

„Fiind copii de clasa pregatitoare si clasa I, efectul pandemiei a fost unul urias. Citit-scrisul, numeratia si operatiile simple se realizeaza cu mare dificultate si cu rezultate bune in activitatile la clasa. Pentru invatator este un efort colosal sa formeze aceste competente in conditii de online.” (invatator).

Alte probleme semnalate de cadrele didactice, pentru cea mai mare parte a copiilor participanti la activitatile remediale estivale, sunt rezultatele scolare slabe, situatiile de corigenta si situatia mediilor neincheiate la finalul semestrului II. 

PRINCIPALELE CAUZE ALE REGRESELOR EDUCAtIONALE

Lipsa posibilitatii parintilor de a le oferi sprijin scolar suplimentar copiilor a fost principalul motiv care a determinat necesitatea interventiilor remediale in cazul copiilor din programul de vara Salvati Copiii (pentru 90% dintre copii). Aceasta este determinata in principal de nivelul scazut de educatie al parintilor. Astfel, jumatate (49%) dintre mamele copiilor cuprinsi in programul remedial al Salvati Copiii au absolvit cel mult invatamantul primar, iar inca un sfert (25%) cel mult gimnaziul, situatia fiind similara si in ceea ce priveste tatii (41% avand doar studii primare si 27% gimnaziale).

in stransa legatura cu nivelul educational al parintilor, situatia financiara a familiilor reprezinta un alt factor semnificativ de vulnerabilitate pentru copiii cuprinsi in program. Astfel, pentru jumatate dintre familii, nivelul lunar al veniturilor pe membru de familie nu depaseste 400 de lei si doar in cazul a 16% dintre familii acest nivel este de peste 600 de lei.

O alta dificultate comuna a fost accesul deficitar al copiilor la activitatile educationale desfasurate prin intermediul tehnologiei si al internetului.

Cu toate ca au avut la dispozitie tablete cu conexiune la internet sau alte echipamente electronice puse la dispozitie de Salvati Copiii sau de autoritati, problemele de conexiune la internet din unele zone, prezenta la lectiile online concomitent a mai multor frati, in aceeasi camera a locuintei, au determinat deficiente in accesul la educatia online pentru o parte consistenta a copiilor.

Impactul programului remedial desfasurat pe perioada verii si recomandari pentru autoritati

Rezultatele evaluarilor realizate la finalul programului educational implementat de Salvati Copiii pe durata verii demonstreaza eficacitatea acestui tip de interventii. Astfel, aproape jumatate (48%) dintre copiii participanti au ajuns la o autonomie deplina in invatare, iar cunostintele acumulate au ajuns la un nivel bun si foarte bun in cazul a peste 71% dintre ei.

in ceea ce priveste progresele la disciplinele scolare, la Matematica, procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfacator al cunostintelor a scazut de la 77% la intrarea in program la 56% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun si foarte bun al cunostintelor a crescut de la 23% la 44%. La Limba Romana procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfacator al cunostintelor a scazut de la 58% la intrarea in program la 29% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun si foarte bun al cunostintelor a crescut de la 42% la 71%. La stiinte, procentul copiilor care aveau initial un nivel insuficient sau satisfacator al cunostintelor a scazut de la 58% la 31% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun si foarte bun al cunostintelor a crescut de la 42% la 69%.

Pornind de la rezultatele acestui program, Organizatia Salvati Copiii supune atentiei Ministerului Educatiei urmatoarele concluzii si recomandari:

1. Impactul produs de limitarile scolii online asupra elevilor difera foarte mult la nivel individual, iar cei mai vulnerabili sunt copii din familiile dezavantajate, in care nivelul de educatie al parintilor si/sau veniturile reduse ale familiei nu au putut compensa aceste limitari ale procesului educational. De asemenea, pentru elevii din ciclul primar, educatia online nu a reprezentat de multe ori o solutie adecvata, decalajele acumulate fiind semnificative.

Recomandam Ministerului Educatiei sa incurajeze si sa faciliteze (in plan metodologic) o evaluare serioasa a nivelului real al cunostintelor si abilitatilor fiecarui elev, la debutul anului scolar 2021-2022, urmata de implementarea unor masuri individualizate de recuperare a pierderilor educationale acumulate.

2. Interventiile de educatie remediala reprezinta cea mai eficienta solutie de a depasi efectele negative ale perioadei de scoala online, dar si dezavantajele cu care se confrunta elevii din familii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic.

Desi vacanta de vara ar fi reprezentat o perioada adecvata, prea putin valorificata de autoritati pentru implementarea unor interventii sustinute de educatie remediala, este necesar ca Ministerul Educatiei sa clarifice urgent situatia programului ”scoala dupa scoala” pentru noul an scolar si sa asigure continuarea acestuia, remediind problemele intampinate in implementarea programului pe durata celui de al doilea semestru al anului scolar anterior.

3. Atat in contextul generat de pandemia de Covid-19, cat si anterior acestei perioade, nevoia unei reforme curriculare a fost frecvent subliniata atat de specialisti, cat si de partenerii educationali si societatea civila.

In prezent, ne aflam intr-un moment in care efectele scolii online, precum si discontinuitatea procesului de reforma curriculara (a se vedea situatia elevilor care vor incepe clasa a IX-a) necesita un raspuns urgent din partea autoritatilor din domeniul educatiei.

CONTEXT SOCIAL

Potrivit ultimelor date EUROSTAT, riscul de saracie sau excluziune sociala (venituri sub 60% din mediana, intensitate scazuta a muncii sau deprivare materiala severa) a scazut constant in randul copiilor, pana in 2019, dar a inregistrat o crestere in anul 2020, desi, la nivelul populatiei generale, tendinta a fost tot descrescatoare, astfel:

• 
  

  Scade in populatia generala, de la 31,2% (2019) la 30,4% (2020)

  
  


• 
  

  Creste in randul copiilor, de la 35,8% la 36,3%. Este primul an din ultimii 5 in care se inregistreaza o crestere a riscului de saracie sau excluziune sociala in randul copiilor (din 2016 pana in 2019 a scazut constant).

  
  

Deprivarea materiala severa creste si ea usor in populatia generala, de la 14,5% la 15,2%, creste mai mult in randul copiilor, de la 17,7% la 21,4% si creste masiv in randul copiilor mici (sub 6 ani), de la 16% la 22%.

Deprivarea materiala in sfera alimentara (inabilitatea de a-si permite, macar o data la doua zile, o masa cu carne, peste sau proteina echivalenta) evolueaza absolut dramatic, mai ales in cazul familiilor cu copii: a crescut de la 9,1% la 11,9% in cazul familiilor formate din doi adulti si doi copii si de la 18,9% la 30% in cazul familiilor monoparentale.

Totodata, Eurostat arata ca rata de parasire timpurie a scolii a crescut de la 15,3% (2019) la 15,6% (2020). Este primul an, din 2015, in care Romania inregistreaza o crestere a acestui indicator. Astfel, tara noastra s-a indepartat si mai mult de tinta pe care isi asumase sa o atinga pana in anul 2020 (11.3%).

In acelasi timp, a scazut rata de participare la servicii de ingrijire si educatie pentru copilaria timpurie. in cazul serviciilor cu program redus (1-29 de ore pe saptamana), scaderea este de la 63,3% la 48,4% in cazul copiilor cu varsta intre 3 si 6 ani si de la 13,1% la 6,2% in cazul copiilor sub 3 ani. in cazul serviciilor cu durata prelungita (peste 30 de ore/saptamana), scaderea este de la 11,5% la 11% in cazul copiilor intre 3 si 6 ani si de la 1% la 0,6% in cazul copiilor cu varsta sub 3 ani.

Reamintim rezultatele PISA din 2018: 41% dintre elevii romani din sistemul educational se plaseaza in aria analfabetismului functional, 46,6% au dificultati uriase in realizarea de calcule matematice simple, iar 43,9% nu au cunostintele generale elementare despre societate, oameni si univers. Aceste valori s-au agravat cu certitudine in perioada pandemiei si, din acest motiv, eliminarea pierderilor si a decalajelor acumulate in anii scolari 2019-2020 si 2020-2021 reprezinta prioritati nationale si trebuie sa se regaseasca in strategiile si politicile Ministerului Educatiei.