Salutare tuturor! Azi m-am gandit sa va scriu ce mi s-a intamplat Duminica. Am fost cu tata la tenis. Mi-a zis ca e timpul sa invat si eu acest sport popular la noi in tara. E mai popular de cand e Simona Halep pe val.

Trebuie sa va spun ca mi s-a parut un sport tare greu si ciudat in acelasi timp, ce sa mai... o provocare. Terenul mult prea mare si plin de un nisip fin, cica se numeste zgura. Fileul, caci asa ii zice la plasa ce desparte terenul in doua, mi se pare prea inalt. Ca sa nu mai zic de mingi si palete, pardon, rachete, cam peste mana, adica... racheta este destul de grea si mingea destul de rapida. Ce sa zic? Cam dificil pentru mine si cam prea multe informatii de retinut despre regulament. Iata ce am retinut!

Ca sa trimiti mingea in terenul advers, atunci cand servesti, trebuie sa o lovesti altfel decat in timpul schimbului de mingi. Pai da, ca trebuie sa o arunci deasupra capului si apoi sa o lovesti. N-am reusit sa o nimeresc de prea multe ori si atunci o timiteam in terenurile vecine, asa ca a trebuit sa inventez un nou serviciu, o lasam sa cada pe teren si apoi o loveam, macar asa o trimiteam in teren, in terenul meu, ca nu reuseam sa o trimit peste fileu :(

Aveam voie sa gresesc o data serviciul, foarte ciudat... La fotbal nu am voie sa gresesc, adica daca trag la poarta si o dau afara ramane la adversar mingea, acolo de ce nu imi da voie sa mai trag inca o data? In tenis mi se par ca sunt acceptate prea multe greseli. N-am reusit sa castig decat un punct cu tata, atunci cand a facut dubla greseala, deci cum spuneam, prea multe greseli.

Una peste alta, ziua de duminica a fost educativa si mi-a testat rabdarea. Acum imi dau seama cata munca a depus Simona ca sa ajunga in topul tenisului mondial.