Oamenii din sat au bagat de seama lipsa fetei de acasa, da, ma rog, ingropi un neam si vorbesti ce vorbesti de el si de acolo, ii pui cruce, da de un strain! S-a dus, e bun uitat; si de la o vreme n-a mai vorbit de dansa nimeni.

A trecut primavara, floarea a facut seminte, s-a scuturat si acuma se ofilea; ingerul i-a luat sufletul si a pornit cu el spre cer, ramanand sa spuna povestea cei ce o auzisera de la inger.

Si de atunci is viorelele pe pamant; iar cum mijeste a primavara, isi arata ochii isteti la soare si parca se bucura si dupa ce si-au facut datoria pamanteasca de si-au lasat semintele pe pamant, pe la San-Petru pier, spre a le vedea cu bucurie al doilea an, urmand aceeasi lege scrisa de Dumnezeu in cartea florilor si a carei poveste e precum v-am spus-o.

SFARSIT.

1  2  3  4	Pagina 5 din 5