Ministerul EducaNiei, Cercetarii, Tineretului i Sportului

Centrul NaNional de Evaluare i Examinare

Examenul de bacalaureat naNional 2013

Proba E. c)

Istorie

MODEL

Filiera teoretica, profil umanist, toate specializarile; Filiera vocaNionala - profil artistic, toate specializarile; - profil sportiv, toate specializarile; - profil pedagogic, specializarile: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activitaNi extra colare, pedagog colar; - profil ordine i securitate publica (licee ale M.A.I.), specializarea tiinNe sociale; - profil teologic, toate specializarile.

•Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

•Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

A.„În septembrie 1330, oastea ungara, în fruntea careia se afla regele însu i, a ocupat cetatea Severin i Ninutul înconjurator – vechi obiect de litigiu între cele doua Nari [...]. Solia de pace trimisa de Basarab lui Carol Robert cu oferta de a-i plati în continuare tribut i de a îndeplini toate celelalte obligaNii asumate în anii anteriori cu prilejul restabilirii relaNiilor cu Regatul Ungar, a fost categoric respinsa de rege, hotarât sa suprime statul românesc de la sud de CarpaNi.

Înaintarea o tii ungare înlauntrul Narii a fost deosebit de anevoioasa. Evitând o lupta decisiva, Basarab a atras oastea ungara adânc în interiorul Narii. Lipsit de mijloace de aprovizionare, Carol Robert a fost silit în cele din urma sa ordone retragerea, fara a-i fi împlinit Nelul. Dar, pe drumul de înapoiere, în munNi, într-o trecatoare foarte îngusta, pe înalNimile careia se instalase oastea lui Basarab, cavaleria regatului a fost prinsa [...] i a suferit un cumplit macel. Regele însu i a scapat cu greu din dezastru în vreme ce o parte însemnata a elitei nobiliare i ecleziastice a regatului sau a ramas pe câmpul de lupta.

Pentru tânarul stat românesc dintre CarpaNi i Dunare, înfruntarea cu marea oaste a unuia dintre cele mai puternice state ale vremii a fost proba focului. Ea a însemnat e ecul definitiv al încercarii de a lichida lara Româneasca.”

(M. Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, . Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

B.„La est de CarpaNi se desfa oara un proces [...] de unificare i emancipare politica. Aici, în centrul Moldovei, Ludovic I al Ungariei [...] creeaza o <marca>, cu centrul la Baia i apoi la Siret, destinata sa protejeze frontierele estice ale regatului de incursiunile tatare, sa blocheze trecatorile din CarpaNii Rasariteni. În fruntea ei îl a eaza pe nobilul român Drago din Maramure . Zona se dezvolta economic. Sunt atestate târgurile Baia (1334), Siret (1340), Suceava (1345), de-a lungul drumului comercial dintre Marea Neagra i Principatul Haliciului. În 1359, feudalii locali, nemulNumiNi de suzeranitatea maghiara [...] se revolta, proclamând în fruntea lor pe voievodul român Bogdan din Maramure . Bogdan se afla în conflict cu regele Ungariei, Ludovic de Anjou, caruia i se opusese în mai multe rânduri (1342, 1343, 1349). Noul voievod Bogdan, raspunzând propriei voinNe i aceleia a feudalilor de la est de CarpaNi, îi înlatura pe succesorii lui Drago i, la fel ca Basarab mai înainte, în iarna lui 1364-1365 iese victorios în luptele împotriva armatelor regelui [...]. Astfel, Moldova, cum se va numi noul stat român de la est de CarpaNi, î i începe

4.ScrieNi, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care susNine ca acNiunea militara organizata de regele Ungariei în spaNiul românesc a fost precedata de o acNiune diplomatica.

1

CitiNi cu atenNie sursa de mai jos:

„Problema unei opNiuni pe planul politicii externe care sa duca la evitarea izolarii politice i în acela i timp sa permita realizarea intereselor majore - consolidarea independenNei i suveranitaNii naNionale - a devenit un imperativ al acelui timp. [...]

Aderarea României la sistemul de alianNe al [...] (Triplei AlianNe/Puterilor Centrale), sub forma încheierii cunoscutului tratat secret defensiv cu Austro-Ungaria din 18/30 octombrie 1883, la care s-a alaturat, în aceea i zi, i Germania, a fost determinata de politica activa a Narismului în sud-estul Europei, de izolarea treptata în care ajunsese România pe arena internaNionala. Orientarea spre Germania i Austro-Ungaria se producea pe fundalul reminescenNelor momentelor dificile prin care trecuse România în perioada imediat urmatoare razboiului de neatârnare, cât i în timpul Congresului de la Berlin. Nevoia unei stabilitaNi din punct de vedere politic dupa marele efort naNional al dobândirii deplinei independenNe a fost factorul care a stat cu precadere la baza opNiunii cercurilor conducatoare române ti în favoarea alianNei cu Puterile Centrale.

Orientarea diplomaNiei române ti spre Puterile Centrale nu poate fi însa considerata [...] drept o abandonare a idealului unirii de catre conducatorii partidelor de guvernamânt. Aceasta constatare o facuse, înca în 1884, ministrul Austro-Ungariei la Bucure ti, care considera ca decizia din octombrie 1883 a guvernului român a avut un caracter de pura oportunitate i ca tratatul semnat cu aceasta ocazie î i va menNine valabilitatea doar pâna când o conjunctura favorabila va permite guvernanNilor români sa duca o politica externa împotriva monarhiei habsburgice.

Diferitele manifestari, sub forma dezbaterilor parlamentare, a activitaNii asociaNiilor cultural- politice, ca societatea „CarpaNi”, iar dupa 1890 „Liga Culturala”, a campaniilor de presa, a întrunirilor publice cât i a sprijinului material acordat românilor de peste munNi din partea oficialitaNilor de la Bucure ti, marcheaza locul pe care problema naNionala l-a ocupat în viaNa

6.ArgumentaNi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaNia conform careia România s-a implicat în relaNiile internaNionale de la începutul secolului al XX-lea. (Se puncteaza pertinenNa

argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care

ElaboraNi, în aproximativ doua pagini, un eseu despre totalitarism i democraNie în Europa i în România secolului al XX-lea, având în vedere:

-precizarea unei ideologii totalitare din Europa i menNionarea unei caracteristici a acesteia;

-menNionarea unei cauze a instaurarii regimului totalitar în România;

-prezentarea unei practici politice totalitare din România în perioada stalinismului sau a naNional-comunismului;

-menNionarea a doua fapte istorice desfa urate de România în cadrul „Razboiului rece”;

-formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice democratice din Europa în a doua

jumatate a secolului al XX-lea i susNinerea acestuia printr-un argument istoric.

Nota! Se puncteaza i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidenNierea relaNiei cauza-efect, susNinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (pertinenNa argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea i concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice i încadrarea eseului în limita de spaNiu precizata.

2